„Metalurgia aramei în civilizaţiile Precucuteni şi Cucuteni”

La Muzeul de Istorie Suceava a avut loc ieri lansarea cărţii „Metalurgia aramei în civilizaţiile Precucuteni şi Cucuteni”, semnată de arheologul dr. Ion Mareş.

Există oameni care rămân în „tiparele sănătoase ale culturii”

Evenimentul, care, aşa cum a spus directorul adjunct al Muzeului Bucovinei, dr. Doina Creangă, „a deschis şirul manifestărilor dedicate Zilei Internaţionale a Muzeelor”, a fost salutat de subprefectul Constantin Harasim, care a apreciat faptul că în acest secol al internetului, al informaţiei difuzate în mediul virtual, există oameni care rămân în „tiparele sănătoase ale culturii”, care clădesc meticulos şi temeinic, oferindu-ne prilejul unor astfel de momente care „vor rămâne ca amintiri frumoase” în memoria participanţilor.

Monografia ştiinţifică „Metalurgia aramei în civilizaţiile Precucuteni şi Cucuteni”, a cărei publicare a fost finanţată de Muzeul Bucovinei, este rezultatul unui efort de peste zece ani şi vizează cele mai vechi preocupări ale omului privind metalurgia aramei (sec. VI-V înainte de Hristos).

O carte „îndelung meditată”, o lucrare „cu caracter enciclopedic”

Cartea, aşa cum a remarcat prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, întruneşte cele patru criterii pe care Nicolae Iorga, patriarhul istoriografiei româneşti, spunea că sunt necesare unui autor pentru o lucrare de calitate: informaţie solidă, spirit critic, capacitate de organizare şi stil.

Spunând că dr. Ion Mareş, care şi-a susţinut doctoratul cu o lucrare în domeniul metalurgiei aramei, „a rămas fidel aceleiaşi teme” în cercetările sale ulterioare, prof. univ. dr. Mihai Iacobescu a subliniat faptul că avem de-a face cu o carte „îndelung meditată”, o lucrare „cu caracter enciclopedic”, pentru elaborarea căreia cercetătorul a consultat 403 titluri pe această temă, din care 11 îi aparţin, având acces la o sursă impresionantă de informaţii, nu mai puţin de 79 de reviste de specialitate, din care 22 de publicaţii din străinătate.

Autorul, aşa cum a spus el, „a urmărit îndeaproape cea mai frumoasă cultură din istoriografia noastră, cultura Cucuteni”, vizând un domeniu în care este chiar „un deschizător de drumuri în unele aspecte ale temei”.

„O realizare de referinţă, care contribuie hotărâtor la conturarea unei imagini corecte a efortului cercetătorilor din această zonă”

Conf. univ. dr. Mircea Ignat a ţinut să precizeze faptul că această „carte de preistorie, care are ascunzişurile sale şi o anume tehnicitate”, este o lucrare care „cere foarte mult timp şi foarte mult nerv” pentru a fi elaborată. Făcând câteva precizări referitoare la titlul lucrării, la faptul că cercetarea vizează aria culturilor Precucuteni şi Cucuteni din spaţiul românesc, dar cuprinde şi o serie de „analogii care fac trimitere la un areal mult mai larg”, că sunt „folosite datele ştiinţelor interdisciplinare”, el a apropiat-o de cartea lui Mircea Eliade „Făuritori şi alchimişti” prin faptul că urmăreşte procesul prelucrării metalului, „magia transformării aramei”.

Cartea, care, aşa cum a accentuat el, „se va bucura de atenţia specialiştilor şi a celor împătimiţi de această temă”, este „o realizare de referinţă, care contribuie hotărâtor la conturarea unei imagini corecte a efortului cercetătorilor din această zonă”.

*

Autorul lucrării, dr. Ion Mareş, care a mulţumit participanţilor la eveniment spunând că pentru realizarea acestei cărţi s-a bucurat de sprijinul unor specialişti, profesori şi colaboratori din ţară, dar şi al colegilor din cadrul instituţiei muzeale sucevene, a încheiat spunând că este recunoscător tuturor celor care l-au susţinut şi l-au ajutat la elaborarea acestei lucrări .