Medicii de familie suceveni salută iniţiativa ministrului Sănătăţii de a relua programul naţional de evaluare a stării de sănătate

Iniţiativa ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, de a relua programul naţional de evaluare a stării de sănătate a fost apreciată de medicii de familie suceveni, care sunt de părere că programul derulat în anii 2007-2008 ar fi îmbunătăţit calitatea vieţii populaţiei dacă nu ar fi fost întrerupt. Secretarul Colegiului Judeţean al Medicilor, medicul de familie Irina Badrajan, a arătat ieri că populația s-a prezentat în număr mare la doctor, ceea ce a permis identificarea multor persoane bolnave sau expuse la diverse riscuri, mai ales cardiovasculare, de diabet, ciroză şi cancer.

Irina Badrajan a explicat că acest program a facilitat pentru prima dată accesul persoanelor fără probleme de sănătate la o procedură de testare pentru anumite afecțiuni clinic-nemanifeste. Astfel, programul a permis alcătuirea de riscograme pentru persoanele investigate și a conștientizat populaţia că prezentarea periodică la medic este necesară, chiar şi în lipsa unor simptome de boală.

Secretarul Colegiului Judeţean al Medicilor a subliniat că, din punctul de vedere al medicilor de familie, programul naţional de evaluare a stării de sănătate a însemnat un moment de cotitură, întrucât angrenarea lor în program, cu furnizarea infrastructurii necesare - laptop, imprimantă, licență soft - a grăbit modernizarea cabinetelor şi informatizarea în medicina primară şi a deschis calea alcătuirii unor baze impresionante de date medicale la nivelul cabinetelor medicilor de familie, date care astăzi stau la baza informatizării sistemului sanitar. Mai mult, programul naţional de evaluare a stării de sănătate a accentuat legătura între medicul de familie și pacientul său şi a evidenţiat importanța profilaxiei în activitatea medicului, prin monitorizarea pacienților cu afecțiuni cronice.

Populaţia, expusă îmbolnăvirilor din cauza excesului de sare, grăsimi saturate şi alcool

„A fost un program de evaluare, nu de analize medicale, şi a fost foarte util pentru toată populaţia ţării, asiguraţi şi neasiguraţi. Multe ţări nu-şi permit să investească într-un asemenea program”, a punctat Irina Badrajan.

Datele programului derulat în anii 2007-2008 conduc la concluzii îngrijorătoare: foarte mulţi dintre români sunt supuşi riscului de boli cardio-vasculare, diabet, ciroză şi cancer. În privinţa factorilor de risc, consumul excesiv de sare - între 37% şi 68% din populaţia evaluată la nivel de judeţ, cu o medie naţională îngrijorătoare de 53,8% - este unul dintre cei mai importanţi factori de risc. Urmează consumul excesiv de grăsimi saturate - între 20% şi 46% din populaţia evaluată, cu o medie naţională de 32%, consumul excesiv de carne roşie - între 15% şi 40% din populaţia evaluată, pe grupe de vârstă în funcţie de educaţie, stare civilă şi ocupaţie, unde media naţională este 26,6%, şi consumul excesiv de alcool, între 10% şi 24% din populaţia evaluată, cu o medie naţională de 16,4%.

40% din populaţie prezintă risc de boli cardiovasculare, iar 12% de diabet

Datele rezultate după finalizarea programului mai arată că bărbaţii consumă în exces alcool de cinci ori mai mult decât femeile, dublu în mediul rural faţă de cel urban. Privitor la consumul de tutun, acesta este mai frecvent la tineri şi scade în raport cu vârsta. Studiile au mai indicat că 40% dintre persoanele evaluate prezintă risc de boli cardiovasculare, iar riscul crescut de deces prin boală cardiovasculară este în medie de 9,1%.

De asemenea, riscul mediu de diabet zaharat II pentru populaţia adultă evaluată este de circa 12%. În proporţie de 54% populaţia examinată adultă este supraponderală, iar 5% prezintă obezitate severă. Riscul de cancer la sân este în medie de 3,5% din populaţia evaluată, iar cel de cancer de col uterin este de 1,9% la nivel naţional, în unele judeţe acesta depăşind 5%.