Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
La Fălticeni a avut loc ieri festivitatea de redeschidere a Muzeului de Artă “Ion Irimescu” şi a “Galeriei Oamenilor de Seamă”.
Manifestările au început la ora 10.00, la Biserica din Oprişeni, unde pictura este realizată de Ion Irimescu în anii studenţiei, cu o slujbă de pomenire a maestrului, oficiată de un sobor de preoţi avându-l în frunte pe ÎPS Pimen, după care a urmat un moment de reculegere la mormântul unde Ion Irimescu şi soţia sa îşi dorm somnul de veci.
ÎPS Pimen a precizat la sfârşitul serviciului religios că „Ion Irimescu nu a uitat să lase moştenire un dar, o jertfă şi la o biserică. Aici, în această biserică, jertfa e reprezentată de picturile realizate de Ion Irimescu”.
Oameni de cultură, prieteni şi foşti elevi ai maestrului, prezenţi la Fălticeni
În Sala de festivităţi „Pictor Aurel Băeşu” a Muzeului de Artă „Ion Irimescu”, în faţa sutelor de spectatori, academicienii Dan Hăulică şi Alexandru Zub, Dan Nicolae, director în Ministerul Culturii, Alexandru Rădulescu şi Alexandru Băişanu, vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean Suceava, Dan şi Maria Hatmanu, împreună cu sculptorul Ilie Bostan, studenţi ai maestrului, scriitorul Grigore Ilisei, pictorul Ion Grigore, scriitoarea Roxana Cristian, prof. univ. dr. Gheorghe Macarie, legătorii testamentari ai maestrului: prof. Gheorghe A.M. Ciobanu, prof. univ. dr. Dan Dascălu, scriitoarea Doina Cernica, sculptorul Liviu Rusu, scriitorul Mircea Oliv, arhitectul Ovidiu Alexievici, primarul municipiului Fălticeni, Cătălin Coman, şi iniţiatorul proiectului de reabilitare şi modernizare a muzeului, fostul primar Vasile Tofan, au cinstit memoria lui Ion Irimescu şi i-au reintrodus pe cei prezenţi în atmosfera irimesciană, spiritul „patriarhului sculpturii româneşti” încununând această zi.
Dan Nicolae, director în Ministerul Culturii, a oferit Muzeului „Ion Irimescu” Steagul ce simbolizează „Zilele europene ale patrimoniului”. Aceste zile oferă oamenilor o oportunitate de a descoperi comori culturale care se află adesea extrem de aproape de locuinţele lor, dar a căror existenţă le este, poate, necunoscută, în vreme ce alte astfel de comori sunt rareori accesibile publicului.
S-a îndeplinit dorinţa maestrului Ion Irimescu
Ziua de 12 septembrie 2012 a fost un prilej de bucurie pentru toţi cei prezenţi la Fălticeni, pentru că în această zi s-a îndeplinit una dintre dorinţele maestrului Ion Irimescu, reamenajarea şi punerea în circuitul naţional şi internaţional a muzeului pe care l-a iubit atât de mult şi ni l-a lăsat moştenire. Primarul Cătălin Coman a promis cu ocazia tăierii panglicii inaugurale a muzeului că administraţia locală, administraţia judeţeană şi Ministerul Culturii vor duce la îndeplinire şi dorinţa testamentară a maestrului de realizare a Centrului Naţional Cultural de Studii şi Creaţie „Ion Irimescu”.
Opera lui Ion Irimescu, un joc al iluziilor
În cadrul evocării personalităţii maestrului şi conturării semnificaţiei evenimentului de ieri, după mesajul adresat de ministrul Culturii, Puiu Haşotti, pictorul Dan Hatmanu s-a referit la relaţia de prietenie pe care a avut-o cu Ion Irimescu, fiind unul dintre apropiaţii maestrului încă din anii când îl avea ca profesor şi împreună cu care a participat la expoziţii internaţionale de artă românească, încă din anul 1954, cu ocazia Bienalei de la Veneţia. Dan Hatmanu a numit atât opera sa, cât şi opera lui Ion Irimescu „un joc al iluziilor, un privilegiu rar pe care viaţa ni l-a rezervat şi pentru care mulţi dintre cei din jur ne respectă”. Scriitoarea Doina Cernica a făcut câteva referiri la interviurile pe care i le-a luat lui Ion Irimescu după venirea definitivă a acestuia la Fălticeni, interviuri care se regăsesc în paginile uneia dintre cărţile dedicate lui Ion Irimescu.
Pentru scriitoarea Roxana Cristian, Ion Irimescu este „întruchiparea Fălticeniului”, iar muzeul este ca „o pasăre Phoenix”, după aceste lucrări de renovare.
Ion Irimescu, „În timp şi dincolo de timp”
Academicianul Alexandru Zub este un preţuitor al valorii şi are „un puternic respect” pentru Ion Irimescu, reuşind să atragă atenţia auditoriului evocând o operă şi o personalitate menită să reziste timpului, amintind de o reflecţie, „arta supusă judecăţii timpului”. „Mi-am îngăduit, încercând să meditez puţin asupra acestei figuri, asupra acestui destin, să intitulez mica mea reflecţie <În timp şi dincolo de timp>. Personaj, martor şi interpret al epocii, pentru sculptorul Ion Irimescu, spiritul timpului este una dintre notele caracteristice ale operei sale. A trece prin veac fără a fi strivit, fără abateri grave şi fără concesii nobile este o ştiinţă, o artă pe care Ion Irimescu a stăpânit-o cum puţini dintre contemporanii săi au făcut-o”, a spus academicianul Alexandru Zub.
„În România lipseşte o memorie a instituţiilor”
Academicianul Dan Hăulică a venit la Fălticeni cu foarte mulţi prieteni pentru a-l omagia pe Ion Irimescu, dar şi pentru a-i celebra pe cei care au făcut posibilă redeschiderea acestui muzeu. Fostul ambasador UNESCO la Paris a organizat în anul 2004 o expoziţie în oraşul care îi era cel mai drag lui Ion Irimescu, Paris.
“Suntem veniţi aici din locuri diverse, îndepărtate şi, ceea ce ar putea fi disparitate esenţială în adunarea noastră, dimpotrivă, constat de la început un fel de sentiment de coeziune tainică, care ne uneşte în omagiul pe care îl datorăm lui Ion Irimescu, dar şi în omagiul pe care ni-l datorăm nouă înşine. Am conceput întâlnirea aceasta ca un fel de sobor al amintirilor, ocazie de a ne aduce laolaltă experienţe trăite, taina fiecăruia dintre noi sub un semn care să ne depăşească pe fiecare dintre noi şi să ne integreze unui mers laolaltă al unei societăţi de atâtea ori traumatizată şi care are nevoie de această unire. În România lipseşte o memorie a instituţiilor. Avem câteodată recunoştinţa firească, legitimă, obligatorie faţă de uriaşi ai creaţiei, precum Brâncuşi, dar nu avem o cunoaştere şi o recunoaştere pe măsură a instituţiilor care au încercat să zidească civilizat un fel de mers al lucrurilor culturale în rând cu lumea”, a spus academicianul Dan Hăulică
După vizionarea filmului “Irimescu”, a cărui prezentare a fost făcută de scriitorul Grigore Ilisei, directorul din Ministerul Culturii Dan Nicolae, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Alexandru Rădulescu şi primarul Gheorghe Cătălin Coman au tăiat panglica inaugurală a muzeului.
Elemente de noutate, 13 sculpturi turnate în bronz
Cei prezenţi au avut ocazia să viziteze muzeul, mulţi dintre ei pentru prima oară, apreciind calitatea lucrărilor de modernizare şi reabilitare. Redeschiderea Muzeului de Artă “Ion Irimescu” a adus şi câteva noutăţi, printre care se numără şi 13 sculpturi turnate în bronz după închiderea muzeului, în urmă cu opt ani, şi oferite în premieră spre vizionare publicului.
Prima parte a manifestărilor dedicate redeschiderii Muzeului de Artă “Ion Irimescu” s-a încheiat cu un moment muzical cu grupul cameral al Asociaţiei “Fălticeni Cultural”, dirijor prof. Angela Focşa.
“Galeria Oamenilor de Seamă”, deschisă publicului
Directorul Dan Nicolae, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Alexandru Rădulescu şi primarul Gheorghe Cătălin Coman au tăiat şi panglica inaugurală a “Galeriei Oamenilor de Seamă”.
Primăria Fălticeni a finanţat din fonduri proprii reabilitarea clădirii în care funcţionează “Galeria Oamenilor de Seamă”. În ultimii trei ani, muzeul a fost închis pentru lucrări de reabilitare şi consolidare. Proiectul a vizat: refacerea lucrărilor de arhitectură, consolidarea structurii şi refacerea instalaţiilor electrice, apă, canalizare, încălzire etc.
De la ora 19.00, pe esplanada Muzeului de Artă “Ion Irimescu” a fost organizată o seară de muzică clasică cu Cvartetul Alhambra din Suceava.
