Întâlnire cu discipolii lui Vasile Lovinescu şi lansări de carte

Sâmbătă, 16 iulie 2011, în Sala „Aurel Băeşu” a Muzeului de Artă ,,Ion Irimescu” Fălticeni a avut loc, în cadrul Zilelor municipiului Fălticeni, o evocare a lui Vasile Lovinescu semnată de cenaclul bucureştean ,,Hyperion” şi lansarea a trei cărţi, “Letopiseţ fălticenean. Ultima etapă”, jurnalul profesorului V. Gh. Popa, apărut prin grija familiei, cartea „O viaţă ca o scară: Florin Mihăescu”, publicată sub redacţia dr. Virgil Răzeşu şi Dan Iacob, şi “Lumini fălticenene”, o carte care poartă semnătura Eugen Dimitriu.

Evenimentul de sâmbătă, la care au fost prezenţi membri ai Cenaclului “Hyperion”, scriitorii Grigore Ilisei, Eugen Dimitriu, Doina Cernica, Cristian Livescu şi Dan Iacob, dr. Virgil Răzeşu,  dr. Vasile V. Popa - fiul folcloristului Vasile Gh. Popa, foşti elevi ai profesorului V. Gh. Popa şi un numeros public a avut loc în preajma comemorării a 35 de ani de la moartea folcloristului Vasile Gh. Popa şi a 27 de ani de la moartea eseistului fălticenean Vasile Lovinescu.

Discipolii lui Vasile Lovinescu au fost prezenţi sâmbătă la Fălticeni

Cenaclul “Hyperion” a fost iniţiat şi condus de Vasile Lovinescu, printre numeroşii elevi şi adepţi ai săi, “cel mai fidel şi mai apropiat fiind Florin Mihăescu”. Florin Mihăescu este principalul continuator al lui Vasile Lovinescu. În condiţiile restrictive ale regimului comunist, acesta a fost, încă din 1960, animatorul cercului de studiu Hyperion. Din 2005, Florin Mihăescu editează caietele bianuale ale Cenaclului “Hyperion – Vasile Lovinescu” , intitulate „Scrieri şi studii tradiţionale”, al căror cuprins este structurat pe trei paliere: surse, studii şi eseuri.

Prezenţa discipolilor lui Vasile Lovinescu a fost fructificată într-un simpozion, în care continuatorii cenaclului înfiinţat de Vasile Lovinescu au abordat temele pe care şi le-au propus pentru această întâlnire cu intelectualitatea fălticeneană. Scriitorul Eugen Dimitriu a povestit aspecte mai puţin ştiute din viaţa lui Vasile Lovinescu pe care le-a cunoscut ca muzeograf la Galeria Oamenilor de Seamă din Fălticeni, iar dr. Roxana Cristian a prezentat “imagini vorbite” despre acest colţ de ţară în cadrul expunerii “Tablouri din Ţara de Sus” .

Tot Roxana Cristian a moderat şi prezentarea cărţii „O viaţă ca o scară: Florin Mihăescu”, lipsa prietenului Florin Mihăescu la lansarea de la Fălticeni fiind motivată “pentru că i s-a făcut un volum omagial, la împlinirea vârstei de 88 de ani şi, din modestie, iată, s-a împiedicat puţin şi tocmai astăzi lipseşte”.

Letopiseţ fălticenean. Ultima etapă

“Letopiseţ fălticenean. Ultima etapă” reprezintă o mică parte, anii 1972 – 1976, din jurnalul profesorului V. Gh. Popa, ani în care acesta preda la Liceul „Nicu Gane”. Aşa cum a precizat inspectorul şcolar Eleonora Bulboacă, cartea reprezintă „un semn al iubirii. Al iubirii profesorului pentru semeni şi a iubirii fiului pentru tată”, fiul folcloristului V. Gh. Popa,  dr. Vasile V. Popa suportând costurile legate de această apariţie editorială.

Aşa cum a spus cel ce semnează prefaţa cărţii, scriitorul Grigore Ilisei, cărţile fălticeneanului Vasile Gh. Popa, publicate postum prin grija fiului său, doctorul Vasile V. Popa, din Galaţi, se circumscriu genului memorialistic şi întregesc imaginea lumii româneşti de ieri cu preţioase developări ale moralei şi duhului ruralităţii noastre.

Totodată, dau măsura staturii cărturarului, cunoscut până la apariţia ca folclorist de vocaţie, ultimul mare folclorist al nostru, cum s-a afirmat de specialiştii domeniului, ca autor de stanţe pentru copii ori dascăl sacerdotal.

“Jurnalul intitulat <Letopiseţ fălticenean. Ultima etapă>, cu notaţii zilnice dintre anii 1972 (4 iunie) şi 1976 (11 mai, cu câteva zile înaintea morţii) adaugă nuanţe revelatorii şi expresive chipului lăuntric configurat atât de convingător şi veridic de cărţile precedente. Jurnalul este radiografia grăitoare a unei vremi şi a unui loc. E vorba de timpul întoarcerii apelor spre izvoare şi de tărâmul cel mirabil al Fălticenilor, cuprins de adormire odată cu instaurarea noului regim. Dar oameni ca Vasile Gh. Popa sau Vasile Lovinescu, companionul unor discuţii ca de filosofi greci în forumul atenian, consemnate copios şi cu voluptate în paginile <Letopiseţului…>, înfrâng prin lucrarea  spiritului neprielniciile de orice fel”, a spus Grigore Ilisei.

Cartea oferă foarte multe linii de lectură, cuprinzând cronici din lumea vieţii culturale, a sportului, din viaţa şcolii, date economice şi dialoguri ale autorului cu Dr. Tatos, Eugen Dimitriu, Virgil Tempeanu, Vasile Lovinescu şi multe alte personalităţi fălticenene.

Soarta n-a fost deloc îngăduitoare cu Vasile Gh. Popa, acesta fiind supus umilinţelor şi prigoanei. Pentru ca manuscrisele să nu ajungă în mâna securităţii, în  jurnal, consemnările privitoare la anii de pătimire în temniţă sunt de o discreţie  impresionantă. Doar cu câteva ore înaintea morţii, folcloristul Vasile Gh. Popa i-a mărturisit fiului, dr. Vasile V. Popa, unde îşi păstrează corespondenţa şi manuscrisele.

Lumini fălticenene şi un îndemn la terminarea lucrărilor la Galeria Oamenilor de Seamă

Prezent la Fălticeni, cu prilejul întâlnirii cu Cenaclul “Hyperion”, scriitorul Eugen Dimitriu, de al cărui nume se leagă existenţa Muzeului “Galeria Oamenilor de Seamă” şi multe cărţi de memorialistică fălticeneană, a venit cu un dar pentru cei îndrăgostiţi de Fălticeni. Este vorba despre una dintre cele mai recente apariţii editoriale ale sale, cartea “Lumini fălticenene”. În cele două volume ale cărţii, însumând peste o mie de pagini, pe care le-a dăruit celor prezenţi cu generozitatea-i cunoscută, regăsim noi pledoarii pentru mediul cultural fălticenean. Amintim doar câteva capitole din cartea publicată în anul 2010 la Editura “Muşatinii” din Suceava: “Ion Creangă în universul fălticenean”, “Din corespondenţa lui Nicu Gane cu Iaroslav Kramerius”, “Antologia dragostei şi a femeii – Cugetări din lumea largă, culese de Aurel George Stino” şi “Vasile Ciurea – viaţa şi opera”.

“Îngăduiţi-mi să mă uit o clipă la dumneavoastră, să vă admir să reconstitui chipuri de lumină pe  care le-am cunoscut cândva şi să mă bucur că vă revăd. Participăm în aceste zile la o serie de manifestări culturale ce pun în lumină tradiţii ale zonei, frumuseţi ale naturii, personalităţi marcante a căror faimă depăşeşte târgul nord moldav, uimeşte o ţară şi trimite aceste ecouri peste hotare. Îmi îndrept pe această cale gândul spre neuitaţii mei prieteni şi spre mulţi alţi fălticeneni de seamă. Pe faţada caselor în care au vieţuit şi creat ar trebui să fie cât mai repede plăci memoriale cu numele lor, iar pentru  constructorii care restaurează <Galeria Oamenilor de Seamă> ar trebui să constituie o prioritate, pentru că acele personalităţi plecate în veşnicie îmi apar mereu în vis şi îmi spun să nu-i uităm. Ei sunt ai noştri şi noi îi iubim ”, a precizat scriitorul Eugen Dimitriu.