Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Steagul liturgic dăruit de Ştefan cel Mare Mănăstirii Zografu
Circumscrisă programului „Paştele în Bucovina”, expoziţia, care marchează împlinirea a 650 de ani de stat moldav, prezintă ca piesă centrală steagul liturgic pe care voievodul Ştefan cel Mare l-a dăruit, în anul 1500, Mănăstirii Zografu de la Muntele Athos.
Steagul („o relicvă sacră”, aşa cum remarcat la deschiderea expoziţiei directorul general al CMB Suceava, Constantin-Emil Ursu), extrem de valoros, aflat în patrimoniul Muzeul Naţional de Istorie a României, a fost adus pentru a fi expus la Suceava pentru zece zile.
Steagul de la Mănăstirea Zografu a fost remarcat pentru prima dată de un român în anul 1882, iar în anul 1917, la solicitarea consulului României la Salonic, un detaşament francez l-a adus la Paris, de unde, prin Legaţia României, a ajuns, după război, la Muzeul Militar Naţional din Bucureşti.
„S-a făcut la veleatul 7008”, iar al domniei sale anul 43”
Steagul din catifea vişinie prezintă, brodat cu fir de argint, chipul Sf. Mare Mucenic Gheorghe aşezat pe tron, ţinând o spadă în mâini şi zdrobind sub picioare un balaur cu trei capete.
Pe margini, în jurul acestei imagini, este brodat, în limba slavonă, următorul text: „O, răbdătorule de patimi şi purtătorule de biruinţă, mare (mucenic) Gheorghe, care în nevoi şi în nenorociri (eşti) grabnic apărător şi cald ajutător şi celor necăjiţi bucurie nespusă, primeşte de la noi şi această rugăciune a smeritului robului tău, domnul Io Ştefan Voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Ţării Moldovei, păzeşte-l neatins în acest veac şi în cel viitor, cu rugăciunile celor ce te cinstesc, ca să te proslăvim în veci. Amin! S-a făcut la veleatul 7008 (1500), iar al domniei sale anul 43”.
„Historiae Polonicae”, prima ediţie tipărită
O altă piesă deosebită din expoziţie, prezentată publicului sucevean în premieră, este lucrarea „Historiae Polonicae” a cronicarului polonez Jan Dlugosz.
Lucrarea, care istoriseşte desfăşurarea evenimentelor care s-au petrecut în Europa răsăriteană între anii 965 şi 1480, s-a păstrat în manuscris până în anul 1711, când a fost tipărită, în limba latină, la Leipzig.
Jan Dlugosz (1415-1480), preot, cronicar, diplomat, a trăit în epoca războaielor sângeroase de după domnia lui Alexandru cel Bun şi a fost contemporan cu voievodul Ştefan cel Mare (căruia i-a apreciat geniul militar şi faţă de care a nutrit o sinceră admiraţie), lăsând mărturii importante pentru istoria Moldovei.
Textile arheologice, cahle, piese numismatice şi documente de epocă
Expoziţia mai cuprinde textile arheologice (legături de ochi din sec. XVI-XVII descoperite în mormintele de la Mănăstirea Probota şi Biserica Sf. Ioan Botezătorul din Siret, bonete, năframe), accesorii vestimentare (nasturi de argint din mormintele voievodale de la Biserica Sf. Nicolae din Rădăuţi), cahle decorative (cu Sf. Gheorghe sau cu stema Moldovei), piese numismatice emise de domnitori moldoveni, documente de epocă (ca cel prin Ştefan Tomşa întăreşte Mănăstirii Solca, la data de 30 decembrie 1622, satul Hrinceşti, din ţinutul Sucevei, „cu iazuri şi mori”, sau documentul din anul 1627, prin care Miron Barnovschi dăruieşte Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului din Iaşi satul Toporăuţi şi închină totodată mănăstirea, cu toate posesiunile ei, Ierusalimului) şi cărţi de patrimoniu („Descrierea Moldovei” şi „Hronicul vechimii româno-moldo-vlahilor” de Dimitrie Cantemir, lucrări tipărite în anii 1925 şi 1836, sau „Letopiseţele Ţării Moldovei”, tipărită la Iaşi în anul 1852)
*
„O expoziţie grandioasă”, cum a remarcat vicepreşedintele CJ Suceava, Vasile Ilie, „o expoziţie care a adus - aşa cum a subliniat primarul municipiului Suceava, Ion Lungu - emoţie şi bucurie” şi care „se va bucura de succes în rândul sucevenilor”.
