În colecţia suceveanului Marius Mirăuţă, în care am semnalat cu câteva luni în urmă existenţa unor piese deosebite, foarte bine conservate şi de o mare varietate (aşa cum este un dinte de mamut, care cântăreşte circa 2 kg, sau o cămaşă de zale, datând din sec. al XIV-lea), se află şi câteva unelte preistorice din piatră.

 

Din colecţia lui Toader Hrib

Este vorba de ciocane şi topoare din piatră din epoca neolitică, cu urme vizibile de cioplire, sau, dimpotrivă, bine şlefuite, unele dintre ele găurite, precum şi o râşniţă, un disc din rocă sedimentară cu granulaţie mare, cu fragmente de cochilii de melci şi scoici.

Piesele au făcut parte din colecţia lui Toader Hrib, ţăranul autodidact din comuna Arbore, care a adunat cu multă osârdie şi cheltuială un valoros fond arheologic, etnografic şi documentar, punând bazele unui muzeu privat unic în perimetrul bucovinean, muzeu care, din păcate, nu a rezistat după moartea lui.

Arborean ca şi Toader Hrib şi la fel de preocupat de păstrarea memoriei locurilor natale, dar şi a memoriei culturale a Bucovinei, Marius Mirăuţă a făcut efortul de a recupera şi reîntregi această colecţie uitată şi parţial risipită, căreia i-a adăugat multe alte piese pe care le-a achiziţionat cu pasiune de colecţionar.

 

Pivniţa din Arbore

Cum în colecţia lui Marius Mirăuţă se află şi însemnările lui Toader Hrib (atât în manuscris, cât şi în formă dactilografiată) se cunoaşte şi locul în care au fost găsite aceste piese.

Toader Hrib notează, în anul 1960, pe una din filele cronicii sale săteşti, că a văzut „pivniţa unde s-au găsit în ea topoare de peatră”, topoare care „nu pot fi de la haiducul Darie, nici de la Luca Arbure, ci aceste sunt urme preistorice”.  

Cu un an mai târziu, în 1961, acesta face o altă consemnare cu privire la descoperirea acestor unelte: „Tot pe pârâul Turculese, în capătul de la deal, pe dreapta sus, înainte de 80 de ani, unul din familia lui Constantin Irimii sau neamurile care aveau casă în apropierea acestui pârâu, au găsit o pivniţă în care au găsit o masă de peatră şi topoare de peatră şi mai multe unelte de peatră, toate acestea dovedesc că tot în împrejurimile acestui pârâu, pe dealul Portarului, au trăit o lume, oameni înainte de 5-10.000 de ani”.

 

Ofertă fără răspuns

Dacă ciocanele şi topoarele din piatră sunt de dimensiuni mici, discul râşniţei, perfect circular şi găurit la mijloc, are un diametru de 45 cm.

Deşi Marius Mirăuţă s-a adresat atât Direcţiei pentru Cultură Suceava, cât şi instituţiei muzeale sucevene cu o ofertă de achiziţie pentru întreaga colecţie, nu a primit încă nici un răspuns.

Vastă şi diversă, colecţia, care cuprinde de la piese arheologice din diferite epoci istorice, la documente manuscrise şi carte veche, până la icoane şi obiecte de etnografie, îi ocupă pasionatului colecţionar, aşa cum singur mărturiseşte „o cameră, biblioteca şi...tot timpul”.

Marius Mirăuţă încearcă să găsească o soluţie pentru ca toate obiectele pe care le deţine să poată fi valorificate în interesul publicului.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Unelte preistorice din piatră.

Comentarii