La Biblioteca din comuna Vereşti – Suceava a avut loc ieri, 4 iulie, lansarea volumului „Romii. Poveşti de viaţă”, eveniment organizat de Fundaţia Soros România.

Cartea descrie, în prima parte, obiceiurile şi modul de viaţă al romilor din patru comunităţi diferite: ursarii din Bălţeşti (Prahova), căldărarii din Vereşti (Suceava) şi comunităţile mixte din Geoagiu (Hunedoara) şi Mimiu (Prahova). În partea a doua a cărţii sunt prezentate mai multe poveşti „de succes” ale unor reprezentanţi ai comunităţii rome.

Căldărarii din Vereşti se disting, de pildă, prin „autoizolarea aproape perfectă de alte comunităţi”, sunt de părere autorii cărţii, Mălina Voicu şi Claudiu D. Tufiş.

 

Convertirea la o altă religie

„Strategia de viaţă predominantă în interiorul acestei comunităţi stă sub semnul conformismului: învăţarea meseriei tradiţionale, căsătoria timpurie, păstrarea limbii romani. Se observă însă, în ultimii ani, şi o serie de schimbări, cea mai importantă: convertirea la religia penticostală, determinând şi altele, precum valorizarea educaţiei (fie şi numai pentru a citi textele religioase) sau micşorarea inegalităţii de gen (femeile capătă o serie de drepturi de care nu beneficiau înainte)”, reiese din studiul realizat de cei doi autori.

Volumul „Romii. Poveşti de viaţă” a fost realizat sub egida Deceniului de Incluziune a Romilor 2005 – 2015, iniţiativă susţinută de Open Society Institute şi Banca Mondială, într-un efort internaţional fără precedent de a combate discriminarea şi de a asigura accesul egal al romilor la educaţie, locuinţe, locuri de muncă şi îngrijire medicală.

 

Modalităţi de a câştiga bani

„Un om fără şcoală e ca şi cum ar fi un copil fără mamă sau o farfurie de ciorbă fără lingură”, declară un tânăr rom de 25 de ani din Bălţeşti, judeţul Prahova, în volumul „Romii. Poveşti de viaţă”.

Lansarea cărţii a fost urmată de o scurtă dezbatere privind încercările locuitorilor romi din comunele sucevene Vereşti şi Pătrăuţi de a rezolva problemele de viaţă cu care se confruntă: condiţii improprii de locuit, servicii publice de calitate scăzută, lipsa oportunităţilor de muncă.

O altă problemă ridicată în cadrul dezbaterii de la Vereşti au fost modalităţile tradiţionale de câştigare a traiului zilnic (comunitatea romă din zonă este una tradiţională, de căldărari, specializaţi în prelucrarea metalelor, producând acum sobe, tablă pentru acoperiş) şi ideea lor de a se reorienta spre producţia de obiecte din fier forjat, mult mai căutate.

La eveniment au participat locuitori ai comunelor Vereşti şi Pătrăuţi, reprezentanţi ai autorităţilor locale.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului „Romii. Poveşti de viaţă”.

Comentarii