Curtea Domnească din Suceava, considerată ca fiind cea mai reprezentativă realizare a arhitecturii civile din aria întregului ev mediu moldovenesc, monument istoric care alături de Cetatea de Scaun a Sucevei şi Cetatea de Vest (Cetatea Şcheia) se înscrie în categoria edificiilor de o deosebită importanţă pentru istoria medievală a Moldovei, va fi restaurată şi amenajată cu bani europeni printr-un proiect cu o valoare de 8 milioane de euro.

 

Restaurarea şi conservarea monumentelor istorice care se circumscriu zonei centrale

Dacă ieri semnalam faptul că prin proiectul intitulat „Cetatea de Scaun a Sucevei - un monument de arhitectură al Europei creştine”, promovat de Consiliul Judeţean Suceava prin Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, (proiect pentru care s-au obţinut 11 milioane de euro) obiectivul va fi restaurat şi pus în valoare printr-un grandios spectacol de sunet şi lumină, iată că şi Curtea Domnească îşi va schimba peste câţiva ani aspectul.

Peste câţiva ani, pentru că, într-o primă etapă de finanţare cu fonduri europene obţinute prin Programe Operaţional Regionale, din cele 18 proiecte propuse de CMB Suceava (din care 11 s-au dovedit eligibile) au fost avizate şi vor intra în execuţie (după efectuarea proiectelor tehnice) proiectele care vizează restaurarea Cetăţii de Scaun şi a imobilelor Muzeului de Istorie şi Muzeului de Ştiinţele Naturii.

 

Muzeu şi Centru de cercetări şi studii medievale

La Curtea Domnească, aflată în mijlocul acestei arii de restaurare în care va fi adaptată prin acest proiect şi reţeaua stradală, va fi amenajat un muzeu în cadrul căruia va funcţiona un Centru de cercetări şi studii medievale.

Considerată ca fiind prima mare reşedinţă a domnitorilor Moldovei, Curtea Domnească din Suceava îşi are originea în perioada domniei lui Petru I Muşat, în jurul anului 1386.

Ea a progresat ca amploare în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, când a fost amplificată cu construcţii din piatră (palate, locuinţe, turnuri).

Curtea Domnească a fost remodelată esenţial, cel puţin în două rânduri, în vremea lui Ştefan cel Mare şi apoi în timpul domniei lui Alexandru Lăpuşneanu, ultimul mare ctitor al ei fiind Vasile Lupu.

Nelocuită, părăsită total la sfârşitul sec. al XVII - lea, ea s-a ruinat, intrând în atenţia cercetătorilor şi restauratorilor abia la începutul anilor 50’.

 

Primul parc arheologic din România

Aşa cum a declarat directorul general al CMB Suceava, Constantin-Emil Ursu, Ministerul Culturii şi Cultelor a alocat pentru Curtea Domnească, prin Planul Naţional de Restaurare pentru anul în curs, suma de 14.799,97 lei, bani care vor fi utilizaţi pentru lucrări de conservare şi salubrizare, pregătind monumentul şi perimetrul adiacent pentru ceea ce se dorea a fi primul parc arheologic din România.

Cu câţiva ani în urmă instituţia muzeală suceveană propunea, solicitând sprijinul financiar al Primăriei Suceava, transformarea sitului pe care se află ruinele Curţii Domneşti într-un astfel de parc.

Realizarea acestui parc arheologic ar fi circumscris în circuitul turistic de vizitare centrul istoric al vechiului oraş, perimetru care include alături de Curtea Domnească, Biserica Sf. Dumitru şi Turnul Lăpuşneanu, Biserica Domniţelor (cu extensie către Biserica Sf. Gheorghe - Mirăuţi), adică monumentele care fac acum obiectul proiectului.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Curtea Domnească din centrul istoric al urbei va fi restaurată.

Comentarii