Medic: Aproape 200.000 de pacienţi cu epilepsie primesc tratament, sunt încă atâţia neînregistraţi

Aproape 200.000 de pacienţi cu epilepsie primesc tratament în cadrul Programului Naţional de Epilepsie, dar există mai mult de atâţia neînregistraţi, care îşi cumpără medicaţia, a declarat, marţi, la conferinţa "Mediafax Talks", Ioana Mîndruţă, medic şi coordonator în cadrul programului.

"Cincizeci de milioane de persoane suferă de epilepsie la nivel mondial. În România, 200.000 primesc tratament şi doar pe ei îi cunoaştem. Există mai bine de încă atâţia pacienţi neînregistraţi, care îşi cumpără singuri medicaţia", a spus Ioana Mîndruţă, coordonator în cadrul Programului Naţional de Epilepsie Farmacorezistentă şi Boli Rare şi vicepreşedinte al Societăţii Naţionale de Neurofiziologie Clinică, la conferinţa "Mediafax Talks about Innovation in HealthCare".

Ea a mai precizat că 40.000 de pacienţi cu epilepsie prezintă crize în ciuda tratamentului cu mai multe antiepileptice, unii având crize zilnice.

Ioana Mîndruţă a mai menţionat că, în urmă cu doi ani, s-a practicat pentru prima oară în România chirurgia epilepsiei.

"Chirurgia epilepsiei a început timid. Pentru mulţi pacienţi, la care creierul apărea normal, nu se putea găsi soluţie. Am folosit elecrozi intracranieni. Selecţia pacienţilor se face într-un centru de neurologie. Toată lumea a început din pur entuziasm, acum e un program naţional care cuprinde două centre: Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti (SUUB) şi Spitalul de Urgenţă «Bagdasar Arseni»", a mai spus Ioana Mîndruţă, medic primar la SUUB.

În 2012 programul a avut finanaţare pentru zece intervenţii de acest fel, în 2013 sunt fonduri pentru două, dar mai sunt promisiuni a adăugat Mîndruţă.

Epilepsia este boala cronică a creierului caracterizată prin propagarea necontrolată a unei excitaţii electrice generate într-o zonă numită focar epileptic. Chirurgia epilepsiei presupune extrirparea focarului epileptic prin implantul de electrozi, în ultimii 10 ani procedura fiind recunoscută ca eficace şi sigură pentru pacienţii care nu mai pot controla crizele luând medicamente. Primul pacient operat a fost în 2012, iar de atunci alţi şapte au beneficiat de aceste intervenţii, după care au dispărut crizele, a mai spus Ioana Mîndruţă.

Ministrul Sănătăţii Eugen Nicolăescu şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) Cristian Buşoi au discutat, marţi, împreună cu alţi reprezentanţi din domeniul sǎnǎtǎţii, la conferinţa "Mediafax Talks about Innovation in HealthCare", despre inovaţia şi cercetarea în sistemul sanitar, cele mai noi medicamente şi tratamente pentru bolile şi afecţiunile neglijate până acum, medicina personalizată, investiţii făcute până acum de companiile farmaceutice şi ariile terapeutice care beneficiază de cele mai multe fonduri, importanţa prevenţiei şi modalităţi prin care pacienţii pot fi mai bine informaţi, inovaţia în tratarea cancerului, bolilor cardiologice, bolilor autoimune, diabetului şi hepatitei.

Conform OMS, în prezent există peste 30.000 de boli cunoscute şi doar pentru 25 la sută dintre acestea s-a descoperit un tratament eficient. Prin urmare, pentru restul de 75 la sută dintre afecţiunile cunoscute încă se caută un tratament, iar acest lucru se poate realiza doar prin continuarea investiţiilor în cercetarea şi dezvoltarea de noi molecule.

Conferinţa a fost organizată în Capitală de agenţia de presă Mediafax, în parteneriat cu Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).