Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoFondul de salarii poate creşte anul viitor doar cu 5% dacă economia va avansa cu 1,5% în acest an şi cu 3,9% în 2012, iar pensiile s-ar putea majora cu cel puţin 7%, a declarat joi preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.
"Conform cu ţintele deja asumate există nişte plafoane care s-au stabilit pentru cheltuielile de personal pentru 2012, respectiv încadrarea în 7,1% din PIB. Pe baza ultimei variante a strategiei fiscal-bugetare şi legii care reglementează plafoanele pentru cheltuieli, putem spune că există în acest moment un potenţial de creştere a fondului de salarii de 5% ca să ne putem încadra în 7,1% din PIB pentru anul viitor. Evident că dacă avem un PIB mai mare, putem creşte mai mult", a spus Dumitru, într-o conferinţă de presă.
El a precizat că datele pe care se bazează aceste estimări indică rate de creştere economică de 1,5% pentru 2011 şi de 3,9% pentru anul viitor.
Dumitru a explicat că fondul de salarii include numărul de salariaţi şi salariul mediu, ceea ce înseamnă că salariile pot creşte cu mai mult de 5% anul viitor dacă personalul se reduce.
"Peste acest plafon, de 7,1% din PIB, spaţiul fiscal este aproape nul", a spus Dumitru.
În ceea ce priveşte pensiile, acestea trebuie indexate cu inflaţia plus jumătate din creşterea salariului real.
Medie a inflaţiei de 6-7% pentru tot anul acesta
"Cu probabilitate mare inflaţia va fi peste aşteptări, probabil că vom avea o medie a inflaţiei de 6-7% pentru tot anul acesta. Ceea ce înseamnă că anul viitor vom avea o majorare de pensii de cel puţin 7%, dacă mecanismul acesta de ajustare a pensiilor rămâne în vigoare şi va fi aplicat", a mai afirmat preşedintele Consiliului Fiscal.
În plus, el a menţionat că majorarea pensiilor ar putea fi chiar mai mare dacă se va înregistra o creştere în termeni reali a salariilor, ceea ce este mai puţin probabil, dar este posibil.
"Probabil că indexarea care va trebui făcută conform legii pensiilor va fi semnificativă şi va presiune pe buget", a arătat Dumitru.
Consiliul Fiscal notează că starea financiară a sistemului de pensii este foarte dificilă, cheltuielile bugetare cu pensiile fiind nesustenabile în raport cu contribuţiile încasate.
Situaţia financiară a sistemului de pensii, o provocare majoră
"Creşterea numărului de contributori la sistemul de pensii, creşterea vârstei de pensionare şi alte măsuri de reformă sunt absolut necesare pentru creşterea sustenabilităţii sistemului de pensii. Noua lege a pensiilor răspunde în mare parte acestor cerinţe, însă pe termen scurt şi mediu situaţia financiară a sistemului de pensii va continua să fie o provocare majoră", potrivit raportului.
Cheltuielile cu personalul bugetar au crescut semnificativ între 2005 şi 2008, fondul de salarii urcând cu 1,5 puncte procentuale din PIB. În aceeaşi perioadă, câştigul mediu în sectorul bugetar a crescut cumulat cu 63% la sută în termeni reali, majorând discrepanţa dintre salariul mediu din sectorul public şi cel privat.
Până în 2010, salariul mediu din sectorul public a fost mai mare decât în sectorul privat, însă reducerea cu 25% a salariilor din sectorul bugetar începând cu cea de-a doua jumătate a anului 2010 a redus câştigul mediu în sectorul public la mai puţin decât media din sectorul privat. Datele din luna decembrie 2010 arată că salariul mediu brut în sectorul public a scăzut de la 2.108 lei în trimestrul doi al anului trecut la 1.701 lei în ultimele trei luni, sub media de 2.013 lei existentă în sectorul privat.
Totodată, în perioada 2005-2008 numărul de angajaţi bugetari a crescut cu aproximativ 170.000, până la aproximativ 1,4 milioane de persoane. Ulterior, numărul total de angajaţi în sectorul guvernamental a scăzut cu 132.000, la 1,26 milioane persoane, între sfârşitul anului 2008 şi decembrie 2010.
Pentru 2011 şi 2012, în cadrul acordurilor cu FMI şi Comisia Europeană, Guvernul s-a angajat să reducă deficitul bugetului general consolidat la 4,4% din PIB în acest an şi la 3% din PIB în 2012.
"Reducerea deficitului bugetar la 4,4% în anul 2011 şi la 3% în 2012 poate fi realizată, însă este strict condiţionată de menţinerea sub control a cheltuielilor bugetare şi de absenţa unor măsuri discreţionare de politică fiscală care să afecteze semnificativ veniturile bugetare", potrivit Consiliului Fiscal.
În opinia Consiliului, riscurile la adresa evoluţiei indicatorilor macroeconomici sunt relativ echilibrate, în timp ce balanţa riscurilor în ceea ce priveşte conduita necesară pentru politica fiscal-bugetară înclină mai degrabă pe partea negativă, respectiv spre un deficit bugetar mai mare decât cel proiectat.
În opinia Consiliului Fiscal, atingerea ţintei de deficit bugetar pentru 2011 este plauzibilă
"Cele mai mari riscuri pe plan intern se pot materializa dacă angajamentul politic pentru procesul de consolidare fiscală scade, pe fondul unor turbulenţe politice în anticiparea alegerilor programate pentru 2012. Eventualele derapaje de la o politică fiscal-bugetară strictă (cum ar fi reversarea unor măsuri de austeritate implementate deja) pot conduce la depăşirea ţintelor de deficit bugetar pentru 2011 şi 2012 şi la deteriorarea percepţiei de risc faţă de România", potrivit raportului.
În opinia Consiliului Fiscal, politica fiscal-bugetară este adecvată şi, dacă nu apar derapaje, atingerea ţintei de deficit bugetar pentru 2011 este plauzibilă.
În ceea ce priveşte ţinta de deficit bugetar pentru 2012, de 3% din PIB atât după standard ESA 95 cât şi cash, pare a fi ambiţioasă şi poate necesita măsuri suplimentare de control strict al cheltuielilor bugetare şi de îmbunătăţire a colectării taxelor, chiar dacă activitatea economică este proiectată să accelereze în 2012.
Totodată, anul electoral 2012 reprezintă un risc semnificativ pentru procesul de consolidare fiscală.
Consiliul Fiscal este o autoritate independentă, compusă din cinci membri cu experienţă în domeniul politicilor macroeconomice şi bugetare, care sprijină activitatea Guvernului şi a Parlamentului în procesul de elaborare şi derulare a politicilor fiscal-bugetare, pentru a asigura calitatea prognozelor macroeconomice care stau la baza proiecţiilor bugetare şi a politicilor fiscal-bugetare pe termen mediu şi lung.
