Cursuri de iniţiere în arta încondeierii ouălor, în şcolile franceze

Elevii francezi din 11 şcoli, din şapte localităţi franceze - zona Branconne-Charente, situată la circa 90 de km de Bordeaux, au învăţat cum se încondeiază ouă în Bucovina, de la una dintre maestrele în această artă, Letiţia Orşivschi, din Vama. Pe parcursul a două săptămâni, încondeietoarea din Bucovina a susţinut cursuri pentru copiii francezi, care s-au dovedit foarte curioşi şi receptivi la tot ce înseamnă arta tradiţională românească.

Lecţiile au avut loc în cadrul unui festival desfăşurat pe parcursul a două săptămâni, organizat de Comunitatea Branconne şi Charente, care cuprinde şapte localităţi (Asniere-sur-Nouere, Balzac, Brie, Champniers, Jauldes, Marsac şi Vindelle) festival dedicat, în acest an, României.

Expoziţie cu ouă „de Bucovina”

„În fiecare an, se organizează acest festival, dedicat unei ţări, pentru a prezenta cultura, obiceiurile, artizanatul şi specialităţile culinare. Anul acesta a fost aleasă România. Înaintea noastră, în anii anteriori, au participat Anglia, Germania, Austria, Suedia, Ungaria, Franţa şi Belgia. Eu am avut şi expoziţii de ouă încondeiate, în cadrul festivalului, dar, mai solicitante şi, în acelaşi timp, interesante, au fost cursurile de iniţiere în arta încondeierii ouălor în şcolile franceze”, ne-a povestit Letiţia Orşivschi.

Organizatorii festivalului, comunitatea locală Branconne şi Charente şi Comitetul de înfrăţire Angouleme-Turda, a mai completat Orşivschi, au pus tot sufletul în organizarea acestui eveniment, care a durat două săptămâni (12-26 martie). 

O altă faţă a României

Evenimentul organizat în zona Branconne şi Charente este unul special, pentru că în fiecare an este prezentată o ţară cu obiceiurile, tradiţiile şi cultura ei.

„La cea de-a VIII-a ediţie, a fost sărbătorită România (care s-a <bătut> cu Polonia şi Bulgaria pentru a fi primită în acest an), cu o altă faţă decât cea pe care au prezentat-o unii dintre conaţionali, pe la televiziunile franceze. În fiecare zi, s-a desfăşurat câte un moment românesc special. Au fost spectacole cu Rona Hartner, trupa Haiducii, prezentări de filme, expoziţii de fotografie, pictură, seri de teatru şi film (Cristian Mungiu şi Marcel Iureş), iar <Nişte Ţărani>, cu Radu Groza, Adi Hădean şi echipa, au pregătit mâncare tradiţională românească, pe tot parcursul evenimentului”, ne-a spus Orşivschi.

Tot ea a completat că acceptarea României la acest prestigios festival s-a datorat, în principal, Comitetului de Înfrăţire Angouleme-Turda, Asociaţiei ,,Les Amis d'Amaru” din Brie, care are multe proiecte în Buzău, dar şi Marianei Pineau, care s-a ocupat de traduceri, de contacte cu România, şi i-a însoţit pe români pe tot parcursul festivalului.

Prezenţe româneşti în Franţa

România a fost reprezentată în Franţa de Letiţia Orşivschi, artist recunoscut internaţional pentru meşteşugul încondeierii ouălor, şi echipa ,,Nişte Ţărani'' din Zalău. Deschiderea festivalului a avut loc în seara de 12 martie, la Bourg d'Asnierer sur Nouere.

Standurile au fost aranjate la intrare, astfel ca toată lumea să treacă pe acolo şi să admire ouăle încondeiate de bucovineancă.

„O mare surpriză a fost trupa franceză Rouillac, care a dansat, în costume de Oaş, dansuri din Maramureş şi Oaş. Şi <căluşarii> au fost prezenţi, în interpretarea francezilor, cu costume autentice, cumpărate din România. Fiecare <buchet> de dansuri era însoţit de explicaţii pentru spectatori, pentru ca francezii să înţeleagă tradiţiile româneşti.La finalul primei părţi, francezii, vreo 400 de vizitatori, au gustat şunculiţă, ţuiculiţă românească, brânză şi caşcaval românesc, cozonaci şi toate preparatele aduse din România sau pregătite pe loc de români”, ne-a mai spus Letiţia Orşivschi.

În cele două săptămâni dedicate României, au mai participat cu momente speciale, artiştii Rona Hartner, trupa Haiducii, Horaţiu Mălăele, Marian Cobzaru, fost şef al orchestrei Fanfarei Militare din Bucureşti, stabilit în Franţa din 2001, care, alături de alţi autori francezi, şi-a prezentat operele.

„Pe 25 martie, la Marsac, a concertat, <Quatuor Tafta'>, iar pe 26 martie, la Salle Paul Dambier de Champniers, s-a închis festivalul, tot cu bucate româneşti, pe acorduri de ţambal, contrabas, chitară, viori, clarinet, mandolină şi câteva instrumente de percuţie. Consider că a festivalul a fost o reuşită, iar România, Bucovina, a demonstrat că are valori, are tradiţii, care trebuiesc cunoscute mult mai bine şi de străini”, a completat Orşivschi.