Sistemul de sănătate mintală pentru copii, orientat excesiv spre medicaţie, mai puţin spre terapie

Sistemul românesc de sănătate mintală pentru copii este orientat prea mult spre medicaţie, prea puţin spre terapie şi este afectat de numărul redus de specialişti şi de lipsa colaborării cu specialiştii din educaţie şi protecţie socială, rezultă dintr-un studiu făcut de Organizaţia "Salvaţi Copiii".

Cercetarea "Analiza serviciilor de sănătate mintală pentru copiii din România" arată că dificultăţile întâmpinate de copiii cu probleme de sănătate mintală în relaţia cu instituţiile specializate sunt cauzate de faptul că sistemul public de sănătate mintală pediatrică se axează prea mult pe aspectele curative în detrimentul prevenţiei dar şi de numărul redus de specialişti.

"Concluziile nu sunt deloc fericite, din păcate, şi pot fi grupate pe mai multe paliere. În primul rând, serviciile sunt concentrate la nivel de spital de psihiatrie, unde rareori părintele îşi duce copilul, unde ajung, cel mai adesea, patologiile foarte grave nu neapărat cele mai frecvente, unde ne ducem atunci când nu mai avem altă soluţie şi unde intervenţia este bazată, în mare măsură, pe educaţie. Nu se face terapie, nu se lucrează în echipă terapeutică complementară - psiholog, psihiatru, asistent social", a precizat, ieri, la lansarea studiului, Diana Stănculeanu, coordonatorul proiectului.

În ce priveşte resursa umană, ea a atras atenţia că la nivel naţional există aproximativ 200 de psihiatri specializaţi în psihiatria copilului, ceea ce este total insuficient dacă e să ne raportăm la populaţia minoră a ţării, care numără peste patru milioane de copii.

"Sunt judeţe întregi care au un singur psihiatru de copii. Avem o populaţie de patru milioane de copii din care, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, 20 la sută deci aproximativ 900.000, au risc de a face o tulburare de sănătate mintală", a mai precizat coordonatorul proiectului.

Ea a mai spus că cele mai frecvente tulburări psihice la copii sunt cele din categoria anxietăţii, care nu sunt atât de invalidante încât să presupună internare şi medicaţie, dar care afectează calitatea vieţii copilului zi de zi la şcoală şi în familie. După anxietate urmează depresia şi ADHD-ul, copiii cu autism şi copiii cu probleme de comportament care ar putea merge ca şi gravitate până la tulburări de conduită.

Din cercetarea realizată de "Salvaţi Copiii", în opt judeţe, mai rezultă că pe lângă dificultatea de a crea echipe terapeutice există probleme cauzate şi de faptul că nu există o colaborare eficientă cu sistemul educaţional şi cu cel de protecţie a copilului sau de reticenţa părinţilor, care solicită ajutorul de specialitate doar în momentul în care copilul nu mai poate fi "stăpânit".

"E nevoie de soluţii care să vină de la nivelul instituţiilor centrale. Avem de doi ani în lucru o strategie de sănătate mintală pentru copii şi adolescenţi care nu a fost finalizată. Avem ministerele care subfinanţează în mod flagrant toate cele trei sisteme: educaţie, sănătate şi protecţie socială. E nevoie de implicarea tuturor factorilor de decizie de la nivel central până la nivel local pentru a găsi soluţii pentru această problemă. Sunt probleme care ar putea fi rezolvate precoce, sau identificate foarte repede dacă spre exemplu medicul pediatru, unde părintele se duce frecvent, ar avea competenţe pe sănătate mintală. Dar nu au", a mai arătat Diana Stănculeanu.

Organizaţia "Salvaţi Copiii" a făcut şi un set de recomandări care se referă la definitivarea şi aprobarea strategiei de sănătate mintală pentru copii şi adolescenţi, introducerea unui modul de psihiatrie infantilă în formarea medicilor de familie sau la axarea modulului din formarea medicilor pediatri şi pe patologii medii sau uşoare întrucât acestea sunt cele mai frecvente.

De asemenea, organizaţia recomandă deblocarea şi scoaterea la concurs a posturilor din centrele de sănătate mintală pentru copii şi adolescenţi, spitale sau secţii de psihiatrie, decontarea serviciilor de psihoterapie de către Casa de Asigurări de Sănătate şi dezvoltarea de programe specifice adresate copiilor cu risc.