Cseke cere sancţiuni mai aspre în Codul penal pentru cei care agresează personalul medical

Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, cere ca persoanele care agresează medici, asistenţi medicali, şoferi de ambulanţă aflaţi în timpul serviciului să primească pedepse mai aspre, iar aceste infracţiuni să fie încadrate în Codul penal în categoria ultraj asupra autorităţilor.

În acest sens, Cseke Attila a transmis ministrului Justiţiei şi Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor un amendament la proiectul Legii privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, în care propune ca infracţiunile asupra personalului medical - medic, asistent medical, şofer de ambulanţă sau orice altfel de personal din sistemul medical aflat în exerciţiul funcţiunii - să fie încadrate în categoria ultraj asupra autorităţii şi să fie sancţionate în consecinţă, mult mai aspru, la fel ca faptele săvârşite asupra funcţionarilor publici, se arată într-un comunicat de duminică al Ministerului Sănătăţii.

"Astăzi, dacă o persoană loveşte un medic într-un spital poate să fie sancţionată cu închisoare de la trei luni până la doi ani sau cu amendă, după caz. Noi propunem înăsprirea pedepselor, similar cu cele aplicate în cazul agresiunilor asupra funcţionarilor publici. Astfel, agresorul ar fi sancţionat cu închisoare între şase luni şi trei ani. Mai mult, prin noua prevedere legală împăcarea părţilor nu mai înlătură răspunderea penală. Prin noile măsuri urmărim descurajarea celor care nu respectă corpul medical şi munca depusă de angajaţii din sistem. Şi au existat în ultima perioadă unele cazuri îngrijorătoare", a declarat ministrul Sănătăţii.

De asemenea, ministrul Sănătăţii propune ca ameninţarea va fi pedepsită cu închisoare de la şase luni până la doi ani, faţă de trei luni până la un an, cum este prevăzut în prezent.

În amendamentele transmise de Ministerul Sănătăţii cere ca vătămarea coporală gravă să fie sancţionată cu închisoare de la trei la 12 ani, faţă de doi-şapte ani, iar în cazul vătămării corporale, sancţiunea propusă este închisoarea de la şase luni la şase ani, faţă de pedepsele actuale de şase luni până la cinci ani.

În ultima perioadă au avut loc mai multe incidente în care personalul medical a fost agresat de pacienţi. Ultimul incident de acest fel a avut loc la sfârşitul lunii august, când un echipaj de pe o ambulanţă din Vaslui, format din asistentă şi medic, a fost bătut, iar autosanitara a fost vandalizată de un pacient, în timp ce era transportat la spital, fiind nevoie de intervenţia poliţiştilor pentru imobilizarea bărbatului. Acesta este cercetat pentru loviri şi alte violenţe şi distrugere.

În aprilie, două asistente medicale şi un doctor de la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Craiova au fost agresate de rudele unui pacient aflat în stare gravă, internat în unitatea medicală, pe care l-au luat din spital cu tot cu patul de la Terapie Intensivă.

În martie, în Ambulatoriul Cotroceni o femeie, medicul primar psihiatru, în vârstă de 38 de ani, a fost tăiată cu un briceag de către un pacient, în timpul consultaţiei. Ea a avut cinci tăieturi pe faţă, scalp şi la antebraţ, unde i-a fost secţionat 50 la sută dintr-un nerv. Pe lângă suferinţele fizice pricinuite de răni, medicul a suferit un şoc psihic post-traumatic, motiv pentru care a avut nevoie şi de consiliere psihologică.

Colegiul Medicilor Bucureşti anunţa, în urma acestui incident, că va monitoriza cazurile de agresiune la adresa doctorilor, punând la dispoziţia acestora, pe site-ul CMB, un formular pentru declararea şi înregistrarea oricărui incident petrecut în timpul serviciului.

Reprezentanţii Colegiului Medicilor Bucureşti spuneau că aşteaptă de la autorităţile legislative şi de la forurile decizionale din Sănătate să găsească soluţii pentru evitarea unor astfel de evenimente nefericite.

Una dintre soluţiile propuse de CMB era votarea şi legiferarea proiectului de lege care prevede ca actele de violenţă săvârşite de bolnavi sau de membrii familiilor acestora împotriva personalului medical aflat în exerciţiul funcţiunii să fie considerate ultraj.