Aproape 10.000 de credincioşi au participat la procesiunea din jurul Parcului Icoanei din Capitală, în Duminica Ortodoxiei, sărbătoare ce datează din anul 843 şi care reprezintă biruinţa Bisericii Ortodoxe asupra ereziilor, prin cinstirea sfintelor icoane împotriva celor care le huleau şi le distrugeau.

Pelerinii veniţi de la cele 40 de lăcaşe de cult din Sectorul 2 al Capitalei au purtat în mână icoane, mai mari, mai mici, una singură, reprezentativă, sau chiar mai multe, fiecare după cum l-a îndemnat credinţa sau cei apropiaţi.

În pofida vremii nu prea prietenoase, cu vânt şi cer întunecat, bucureştenii nu au ezitat să aştepte în linişte slujba de sfinţire a icoanelor, la care a participat un sobor format din 80 de preoţi şi condus de episcopul vicar patriarhal Ciprian Câmpineanul.

Cei mai mulţi participau pentru a treia oară la această sărbătoare şi "nu ar fi rămas acasă nici dacă ar fi fost viscol", după cum a spus Maria Cercan, o pensionară venită la procesiune. Femeia avea cu ea trei icoane. "Una, simbol de mulţumire Domnului pentru primul născut. A doua, pentru nepoţi şi viaţa cu sănătate, iar a treia, nădejdea unui sfârşit creştinesc. Cu ele vin de fiecare dată", a continuat femeia.

Oamenii s-au grupat în jurul scenei amenajate în parcul de lângă Biserica Icoanei, ridicând icoanele deasupra capului pentru ca apa sfinţită să ajungă la "sfinţii în care şi-au pus nădejdea".

Episcopul vicar patriarhal, Ciprian Câmpineanul, prezent şi la celelalte două procesiunii din anii precedenţi, le-a explicat celor veniţi în Parcul Iconaei semnificaţia acestei sărbători.

"Această procesiune, litanie sau pelerinaj cu icoana este un semn de mărturisire a credinţei. Cine nu cinsteşte icoana, nu îl cinsteşte pe Dumnezeu. Acest pelerinaj nu se vrea o acţiune demonstrativă, ci un gest de recunoştinţă faţă de cei care s-au jertfit pentru dreapta credinţă", a explicat înaltul ierarh.

Importanţa Zilei Ortodoxiei a fost explicată de toţi preoţii, la slujba Sfintei Liturghii, săvârşită duminică dimineaţă în toate bisericile.

De fapt, Duminica Ortodoxiei consacrată dreptei credinţe datează din anul 843, când s-a hotărât la Constantinopol că Duminica I din Post trebuie să fie închinată mărturisirii dreptei credinţe şi amintirii faptului că Biserica Ortodoxă s-a luptat pentru cinstirea sfintelor icoane împotriva celor care le huleau şi le distrugeau.

"Sfintele icoane nu sunt doar o podoabă în biserică, adică un mijloc estetic de a înfrumuseţa biserica. Sfintele icoane fac parte din mărturisirea dreptei credinţe, încât nimeni nu poate fi ortodox dacă nu cinsteşte sfintele icoane. Ele nu se adaugă la credinţa ortodoxă ca o anexă, ci exprimă credinţa ortodoxă într-o formă completă, nu numai sub formă de mărturisire a credinţei ca mijloc de pomenire sau memorie vizuală, ci şi sub formă de rugăciune ca cinstire a sfântului al cărui chip este zugrăvit pe icoană", a spus Patriarhul Daniel în cuvântul de învăţătură din Duminica Ortodoxiei.

Şi pentru că este o zi specială, în prima duminică din Postul Mare, numită "Duminica Ortodoxiei", în toate bisericile ortodoxe s-a oficiat Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. Această liturghie, una dintre cele trei existente în cultul ortodox, se oficiază numai de 10 ori pe an. În Postul Sfintelor Paşti ea se oficiază în primele cinci duminici ale acestuia.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Aproape 10.000 de credincioşi la procesiunea din Parcul Icoanei, în Duminica Ortodoxiei.

Comentarii