Principiile Pactului pentru Justiţie au fost semnate

Reprezentanţii magistraţilor şi cei ai politicienilor au semnat, ieri principiile Pactului pentru Justiţie, după includerea unor amendamente.
Singurii care nu au semnat documentul au fost secretarul de stat Gabriel Tănăsescu, din partea Ministerului Justiţiei, şi Mircea Toader, liderul grupului parlamentar PDL.
Acesta din urmă a făcut, totuşi, o menţiune, pe document, specificând "a participat la dezbateri fără să-şi asume prevederile acestui document", moment în care reprezentantul PNL, Eugen Nicolăescu, a exclamat "El e mai meticulos de când cu flota!", referindu-se la cariera navală a politicianului.
În cadrul dezbaterilor de ieri, reprezentanţii magistraţilor şi ai grupurilor parlamentare au discutat pe tema celor cinci axe din principiile Pactului pentru Justiţie, aducând mai multe amendamente documentului. Cele mai numeroase se referă la finanţarea sistemului judiciar şi la relaţia dintre cele trei puteri.
Astfel, Mircea Toader s-a declarat nemulţumit de prevederea conform căreia "trebuie să se asigure garantarea plafonului necesar de funcţionare, respectiv cheltuieli de personal şi cheltuieli materiale şi de capital, indiferent de valoarea acestuia, dar nu mai puţin de 1 la sută din PIB".
În urma dezacordului acestuia, prevederea a rămas stipulată în principiile Pactului, însă, la propunerea lui Eugen Nicolăescu, problema a fost notată separat şi va fi discutată în comisia parlamentară.
A mai fost modificat punctul 4 al Axei 2, care prevedea "transferarea atribuţiilor Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti referitoare la gestionarea bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi asigurarea prealabilă a managerilor necesari gestionării bugetului la instanţe". În urma intervenţiilor celor prezenţi, textul prevede acum "aplicarea legii privind transferarea atribuţiilor", pentru că există deja o lege în acest sens.
O prevedere care a ridicat numeroase discuţii a fost cea care stipula echilibrul puterilor în stat şi neintruziunea unei puteri în activitatea alteia.
Mircea Toader s-a declarat împotriva termenului de "neintruziune", arătând că juridicul se poate implica şi în probleme administrative, ce ţin de Executiv.
Georgiana Iorgulescu, reprezentantul Centrului pentru Resurse Juridice, a explicat că "puterea judecătorească poate cenzura politicul atunci când acesta acţionează ilegal" şi se poate pronunţa şi pe contencios-administrativ.
În acelaşi timp, reprezentantul grupului parlamentar UDMR, Antal Arpad, a subliniat că "nu puteţi prin nicio frază să faceţi ca vreo instituţie a statului să atragă atenţia unei instanţe că a luat o decizie incorectă".
Eliminarea prevederii a fost susţinută şi de Tudor Chiuariu, care a explicat că termenul "intruziune" nu este îndeajuns de clar şi lasă loc interpretărilor.
"Să fie păstrat! N-am fi ajuns unde suntem azi dacă cele trei puteri în stat ar fi respectat acest principiu. E principiul separaţiei puterilor în stat!", a spus Dana Gîrbovan, preşedintele UNJR.
Preşedintele Tribunalului Vrancea, Adrian Neacşu a adăugat: "Dacă aducem Constituţia aici, oare aţi semna-o?".
Prevederea a fost totuşi exclusă, urmând a fi discutată în comisia parlamentară.
Un alt amendament a fost schimbarea punctului 1 al Axei 5, care prevedea ca Executivul şi Legislativul să asigure respectarea sistemului judecătoresc în faţa publicului. Astfel, fraza a devenit "Cele trei puteri în stat îşi garantează respectul reciproc şi acţionează pentru creşterea încrederii publicului în sistemul judiciar şi în statul de drept", la propunerea Monei Pivniceru şi completarea lui Victor Alistar.
La semnarea documentului au luat parte reprezentanţii Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), ai Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, ai Asociaţiei Procurorilor din România, ai Adunărilor Generale ale magistraţilor, ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi parlamentari ai grupurilor UDMR, PNL, PSD+PC.