Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a declarat, sâmbătă, că stabilit cu sindicatele, reprezentanţii părinţilor şi ai elevilor schimbările din învăţământ ce vor fi cuprinse în Codul educaţiei, urmând ca marţi să fie reanalizate şi supuse dezbaterii publice.
Andronescu a precizat că acest proiect cuprinde multe elemente de reformă şi completează legislaţia în vigoare, Codul educaţiei cuprinzând integral toată legislaţia din domeniu.
Demnitarul a mai spus că marţi se va întâlni din nou cu reprezentanţii sindicatelor, ai părinţilor şi elevilor, pentru a analiza împreună ultima variantă a proiectului, după care va fi pus în dezbatere pe site-ul Ministerului Educaţiei.
Ea a precizat că acest cod al educaţiei aduce modificări în reformă şi completează legi astfel încât să crească performanţa în sistemul de învăţământ.
Ministrul Educaţiei a discutat cu reprezentanţii sindicatelor din învăţământul preuniversitar pe tema schimbărilor din sistemul de învăţământ. În ultima săptămână, discuţiile au continuat cu reprezentanţii sindicatelor din învăţământul superior şi cu rectorii. Forma finală a propunerilor pentru învăţământul preuniversitar şi pentru cel universitar va fi cuprinsă într-un cod al educaţiei.

 

Învăţământul obligatoriu, de 13 clase

În ce priveşte învăţământul preuniversitar, s-a propus ca învăţământul obligatoriu să fie de 13 clase în care să fie inclusă grupa pregătitoare, să fie desfiinţate tezele unice, iar testarea să se facă la încheierea fiecărui ciclu de învăţământ.
Admiterea la liceu se va face tot prin repartizare computerizată, nota de intrare fiind calculată din media generală obţinută în clasele V-VIII, care va avea pondere de 50%, şi din nota obţinută la testul de evaluare structurat după model european.
 

Examenul de bacalaureat, susţinut la trei probe

Şi examenul de bacalaureat va fi schimbat, acesta urmând să fie susţinut la trei probe: limba română, matematică sau istorie (în funcţie de profil) şi o probă la alegere. De asemenea, o etapă a examenului de bacalaureat va consta în evaluarea cunoştinţele elevilor la limbi străine şi folosirea computerului, în timpul clasei a XII-a.
Învăţământul preuniversitar va avea o Cartă a autonomiei şcolare, la fel cum este Carta universitară, care va cuprinde un regulament de organizare al elevilor, un statut al elevilor, al părinţilor şi un altul al profesorilor. Totodată, potrivit propunerilor, noua legislaţie din educaţie ar permite unităţilor de învăţământ o autonomie mai mare.

 

Examenul de titularizare va fi susţinut o singură dată pe an

Examenul de titularizare va fi susţinut o singură dată pe an. Înainte de titularizare va fi urmat un stagiu de pregătire de un an pe lângă un mentor. În timpul anului de stagiu, viitorul cadru didactic va fi evaluat de către mentor şi va avea trei inspecţii la clasă.
Cadrele didactice vor trebui să urmeze cursuri de formare profesională o dată la cinci ani şi să meargă la testare psihologică trimestrial.
În ce priveşte învăţământul universitar, s-a propus ca examenul de licenţă să aibă două probe, masteratul să fie organizat numai de către universităţi acreditate şi să aibă forme la zi, cu frevenţă redusă şi învăţământ la distanţă cu frecvenţă redusă.
De asemenea, s-a mai convenit ca raportul între numărul de studenţi şi cadrele didactice într-o universitate să nu fie mai mare de 40 la unu, iar instituţiile de învăţământ superior să fie acreditate numai dacă au minimum cinci programe de studii acreditate (în prezent fiind necesar doar unul).

 

Doctoratul va fi numai ştiinţific

Universităţile vor trebui să se supună evaluării Consiliului Naţional de Atestare a Diplomelor, Titlurilor şi Certificatelor Universitare (CNADTCU) pentru a primi acreditare privind organizarea de doctorat. Doctoratul va fi numai ştiinţific, bazat pe creaţie şi cercetare ştiinţifică avansată, nu şi profesional ca până în prezent, şi va fi organizat la zi sau la frecvenţă redusă, nemaiexistând forma fără frecvenţă.
De asemenea, universităţile ar putea primi finanţare pe cicluri de învăţământ, ceea ce ar fi în avantajul profesorilor, dar în dezavantajul studenţilor, care s-ar transfera mult mai greu de la o universitate la alta.
Accesul la fondurile de cercetare va fi permis atât universităţilor de stat, cât şi celor private.
De asemenea, în sistemul universitar ar urma să fie introdusă o funcţie nouă, respectiv cea de profesor universitar conducător de doctorat, aceasta fiind singura categorie pentru care se va putea prelungi perioada activă până la 70 de ani.
Premierul Emil Boc a anunţat că Guvernul intenţionează să finalizeze, până la 14 august, proiectele de legi privind reforma în educaţie, pe baza soluţiilor propuse de comisia prezidenţială condusă de profesorul Mircea Miclea, şi să îşi asume răspunderea în faţa Parlamentului pentru aceste legi.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Andronescu: „Codul educaţiei este finalizat”.

Comentarii