Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Răsvan Popescu, preşedintele Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), a declarat, ieri, în cadrul lansării celui de-al patrulea "Raport asupra calităţii limbii române în audiovizual", că "perioada campaniei electorale a adus multe greşeli în exprimarea jurnaliştilor".
La conferinţa de presă care a marcat lansarea celui de-al patrulea "Raport asupra calităţii limbii române în audiovizual" au participat Rodica Zafiu, cercetător principal la Institutul de Lingvistică "I. Iordan - Al. Rosetti", Radu Teodorel, vicepreşedintele CNA, şi membrii CNA Ioan Onisei şi Grigore Zanc.
Pentru realizarea celui de-al patrulea "Raport asupra calităţii limbii române din audiovizual", iniţiativă a CNA, în parteneriat cu Institutul de Lingvistică al Academiei Române "Iorgu Iordan-Al.Rosetti", au fost monitorizate, în luna mai, şase posturi de radio - Radio România Actualităţi, Europa FM, Radio InfoPro, Radio România Cultural, Antena Satelor şi Radio Guerilla - şi 12 posturi de televiziune - TVR 1, Antena 1, Pro TV, Realitatea TV, Prima TV, TVR 2, TVR Cultural, Naţional TV, Antena 3, B1 TV, OTV şi N24. Echipa de cercetători a efectuat 330 de ore de monitorizare, care au vizat în special transmisiunile din prime time, emisiunile de ştiri şi de dezbateri.
Broşură pentru şcoli.
Totodată, preşedintele CNA a anunţat semnarea, în cursul săptămânii viitoare, a unui protocol de colaborare cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, în vederea realizării şi distribuirii în şcolile din România a unei broşuri care să cuprindă rezultatele monitorizărilor efectuate de Institutul de Lingvistică şi CNA.
"Broşura urmează să cuprindă cele mai grave abateri de la exprimarea corectă în audiovizual. Materialul va fi realizat pe baza monitorizărilor efectuate de Institutul de Lingvistică şi CNA, şi va fi susţinut din fondurile Ministerului Educaţiei. Broşura va fi gata cel mai probabil în toamnă şi va fi difuzată în şcoli, unde profesorii o vor putea folosi la orele de cultivare a limbii şi educaţie pentru media. Încercăm astfel să ajungem la tineri, pentru a le explica că nu tot ceea ce se vorbeşte în audiovizual este corect din punct de vedere al limbii române", a spus Răsvan Popescu.
La rândul său, Rodica Zafiu a precizat că acest raport poate reprezenta "un ghid" pentru jurnalişti, astfel încât greşelile semnalate să nu se mai repete.
Dezacordurile, cele mai frecvente greşeli.
În urma monitorizării efectuate în luna mai, printre cele mai frecvente greşeli înregistrate se numără dezacordurile. Astfel, potrivit cercetătorilor, au fost înregistrate greşeli precum: "Aţi văzut, va fi în sală o mamă şi o fiică" (B1 TV, 14 mai), "Două mii de euro, atât au pierdut fiecare stelist în această seară" (TVR 1, 7 mai), "s-au dat drumul la tot soiul de aranjamente" (Europa FM, 8 mai), "se ia şi bani pe chestia asta" (InfoPro, 13 mai), "se merg pe cu totul alte indicii" (Prima TV, 19 mai), "Ploaia şi vântul a făcut ravagii ieri în Mureş" (Pro TV, 5 mai) şi "Sunt hoteluri a căror construcţie amintesc mai degrabă de..." (Radio România Actualităţi, 11 mai).
Printre cele mai des întâlnite erori de sintaxă se află omiterea prepoziţiei "pe" - "cu pozele şi cu textele care le aveţi" (OTV, 6 mai), "Hainele care le avea" (Antena 1, 20 mai), "E un intro aici care l-ai făcut" (Radio România Actualităţi, 11 mai), "Care este stilul de muzică care-l promovezi?" (TVR 2, 13 mai), "înaintea turiştilor care îi vedeţi în zonă" (Realitatea TV, 1 mai), "De ce nu sunt acele salturi care le-am văzut?" (Naţional TV, 11 mai).
Dintre greşelile care apar în textele scrise (pe crawl, pe titraj), cele mai grave (cu o frecvenţă mai redusă în această etapă de monitorizare) privesc folosirea cratimei: fie absenţa ei - "întro zi" (TVR 1, 13 mai), fie prezenţa ei greşită - "da-ţi două-trei rânduri" (Prima TV, 2 mai) sau plasarea unei virgule între subiect şi predicat - "Maşina va fi scoasă la licitaţie, iar cine o va cumpăra, va plăti toate taxele" (Antena 1, 7 mai), "Euro 2008, se apropie" (TVR 1, 13 mai).
Pleonasmele şi englezismele.
Totodată, datele prezentate în raport evidenţiază, în continuare, prezenţa pleonasmelor în exprimarea jurnalistică - "Pe tema subiectului nostru de astăzi" (Naţional TV, 21 mai), "Mai poate fi posibilă în România propaganda....?" (TVR 1, 8 mai), precum şi folosirea improprie a unor cuvinte ("zăcând fără cunoştinţe în spatele casei" - Pro TV, 20 mai) sau utilizarea greşită a perechilor paronimice ("o serie de puteri cu care sunt investiţi" - B1 TV, 4 mai).
Frecventă este utilizarea unor cuvinte englezeşti în locul unora autohtone; acest fenomen, asupra "sancţionabilităţii" căruia pot exista controverse, a fost înregistratcu precădere în lista de recomandări. Indiscutabil, o astfel de utilizare este de evitat acolo unde există un echivalent în română, consideră autorii raportului. De exemplu, în următoarele construcţii este de preferat cuvântul deja existent în limba română: slujbă: "veţi prelua conducerea, nu numai la job, ci şi în familie" (InfoPro, 16 mai); afacere: "Este greu să fii în România o femeie care să ducă un business atât de important" (TVR 1, 7 mai); consultanţă: "specialist în counseling" (Radio România Cultural, 6 mai); a aduce la zi: "Regizorul A. Dabija a updatat cunoscuta poveste românească" (TVR Cultural, 19 mai).
Potrivit cercetătorilor, cele mai multe greşeli în folosirea limbii române au fost înregistrate la Antena 1 (118 erori), televiziune urmată în clasament de următoarele posturi: OTV (102 greşeli), TVR 1 (94), N24 (83), Naţional TV (64), TVR Cultural (44), Realitatea TV (43) şi Antena 3 (42).
Primul raport de monitorizare a fost publicat în decembrie 2007 (perioada 15 octombrie - 25 noiembrie), fiind urmat de raportul din 31 ianuarie (perioada 26 noiembrie - 11 decembrie) şi de cel din 10 aprilie (perioada 1-21 martie).
