Peste o mie de medici au plecat să lucreze în străinătate, mărind astfel deficitul, mai ales în mediul rural, unde zeci de localităţi sunt fără doctori, iar în peste o treime din judeţe este deficit de specialişti, potrivit unui raport al Colegiului Medicilor din România (CMR) prezentat joi.
"După momentul aderării la 1 ianuarie 2007, emigraţia sau intenţia de emigrare a personalului medical din România a devenit un motiv de îngrijorare pentru asociaţiile profesionale din domeniu, în ciuda faptului că acest fenomen nu este (încă) susţinut de date statistice valide şi accesibile", a declarat, joi, Aurora Dragomirişteanu, autoarea unui raport intitulat "Migraţia medicilor", prezentat joi, cu ocazia Adunării Generale a Colegiului Medicilor din România.
După 1 ianuarie 2007, diploma medicilor a început să fie recunoscută în spaţiul UE. Începând din 15 ianuarie 2007, Ministerul Sănătăţii Publice eliberează, la cerere, un certificat pentru recunoaşterea diplomei medicilor, asistentelor şi moaşelor, după o verificare prealabilă.
Ministerul Sănătăţii Publice (MSP) a raportat că, până la sfârşitul lunii august 2007, s-au depus 3.500 de cereri pentru recunoaşterea diplomei de medic (inclusiv dentişti şi farmacişti). Dintre acestea, 2.800 au primit răspuns pozitiv şi alte 700 sunt în verificare, a mai spus Aurora Dragomirişteanu.
Ea a adăugat că au fost şi aproximativ 2.600 de aplicaţii pentru certificate de conformitate pentru asistente şi moaşe, 1.550 fiind deja rezolvate.
Totuşi, nu toate persoanele care au obţinut un astfel de certificat au părăsit deja România ca să muncească în străinătate, a subliniat Aurora Dragomirişteanu.
"Aceste cifre pot servi drept estimări brute ale numărului de personal medical care intenţionează să părăsească sistemul de sănătate din România", a precizat aceasta.
Din datele Colegiului Medicilor din România rezultă că peste patru la sută din totalul medicilor cu drept de practică (peste o mie de medici) au părăsit România.
Principalele judeţe în care s-a înregistrat migraţia externă sunt Bucureşti (494 de medici), Iaşi (256 de medici) şi Timiş (131 de medici). Dintre aceştia, peste 90 la sută au solicitat eliberarea de certificate pentru ţări din UE.
Franţa, Germania şi Marea Britanie sunt ţările de destinaţie favorite pentru medicii români, mai ales datorită politicilor active de recrutare de personal. Cele mai cerute specialităţi în aceste ţări sunt medicina de familie, terapia intensivă şi psihiatria, a mai spus Dragomirişteanu.
Motive.
Principalele motive pentru care medicii români ar lucra în străinătate sunt nivelul scăzut al salariilor din sistemul de sănătate din România (55%) şi condiţiile improprii de muncă (40%).
Medicii se declară nesatisfăcuţi de nivelul de finanţare a sistemului de sănătate (48%) şi de organizarea acestuia (40%). Principalele două motive de insatisfacţie sunt legate de lipsa resurselor (în special echipament medical modern) şi oportunităţi limitate în ceea ce priveşte cariera.
"În concluzie, se poate spune că principalele cauzele ale migraţiei internaţionale a medicilor din România sunt: veniturile medicilor, mai mici comparativ cu alte categorii sociale, cu incapacitatea asigurării unui statut social dorit (emigrarea se face către ţări mai dezvoltate unde acest raport este diferit)", se arată în raport.
Nivelul scăzut al salariilor afectează mai ales personalul non-medical şi pe tinerii rezidenţi. Un medic rezident câştigă aproximativ 200 euro pe lună.
O altă cauză pentru migraţia medicilor ar fi lipsa de recunoaştere a performanţei şi a contribuţiei la calitatea actului medical, oportunităţi limitate pentru dezvoltarea carierei, discrepanţă între nivelul specializării profesionale şi condiţiile de muncă (dotări, amenajări, materiale sanitare şi medicamente, acces la investigaţii diagnostice), lipsa suportului comunităţii pentru condiţiile de la locul de muncă şi pentru transport (la pacienţi şi/sau navetă).
(14 mar 2008, 18:43:30