25 de ani de la Revoluție – Mărturii britanice: Toți știau că se întâmplă ceva dar nu vorbeau

Diplomați și oameni de afaceri britanici rememorează evenimentele la care au fost martori în 1989, când toți știau că se întâmplă ceva dar nu vorbeau, atmosfera tensionată de atunci, precum și lipsurile, pe care le resimțeau chiar și străinii, deși aveau la dispoziție magazine speciale, informează Mediafax.- Michael Atkinson, ambasadorul Marii Britanii în România între 1989-1992, își amintește că în dimineața zilei de 21 decembrie nimic nu avea să prevestească ceea ce avea să se întâmple.Acesta povestește că, după fuga lui Ceaușescu din piață, s-a dus acolo întrucât trebuia să transmită la Londra ce se petrecea în România. „Printre oamenii rămași în piață era o atmosferă de bucurie și ușurare încât m-am dus repede la reședință pentru a-mi aduce familia în centru (fiii și fiica veniseră în vizită de Crăciun). Am fost impresionați de liniștea care domnea pe străzi. Nu erau semne de jaf, cu excepția vitrinelor de la librărie care fuseseră sparte și materiale de propagandă, în special volumele lui Ceaușescu, ardeau în grămezi pe străzi. Singurul lucru ciudat a fost faptul că demonstranții din fața teatrului de pe Magheru îi îndemnau pe toți să se ducă să apere Televiziunea. Ne-am întrebat: «S-o apere împotriva cui? E vreo farsă studențească?» A fost singurul indiciu al luptelor care aveau să urmeze”, scrie Atkinson, pe blogul ambasadorului britanic, Paul Brummell, care „găzduiește” o serie de mărturii ale unor diplomați și oameni de afaceri britanice aflați la București în decembrie 1989.