Viaţă de şef de post cu 2.000 de romi în gestiune

Să fii poliţist într-o comună gen Valea Moldovei, Arbore sau Pătrăuţi, unde există mari comunităţi de romi, nu este deloc visul unui angajat al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava. Fără a putea fi acuzaţi de rasism, agenţii de poliţie au toate motivele să spună că au o viaţă grea cu romii, rata infracţionalităţii fiind ridicată, iar munca lor fiind dificilă şi riscantă.

Cei mai mulţi fac tot posibilul pentru a se muta la alte structuri de poliţie, însă există şi unii care s-au obişnuit cu munca de poliţist într-o astfel de comunitate şi după câţiva ani au ajuns să stăpânească într-o oarecare măsură problemele cu care se confruntă aproape zilnic.

Sorin Necolau: „Intrau cu biciul în postul de poliţie... până ajungi să te impui în faţa lor este foarte greu”

Şeful de post al comunei Pătrăuţi, agentul-şef Sorin Necolau, în vârstă de 43 de ani, lucrează la poliţia din comună de pe 1 august 2008. Este din Botoşani şi a venit în judeţul Suceava pentru că rudele soţiei sunt din Gura Humorului şi au dorit să fie mai aproape de ele. A câştigat concursul pentru şef de post şi de atunci a rămas la Pătrăuţi. Locuieşte cu soţia şi cu fiica sa în locuinţa de serviciu aflată chiar în spatele postului de poliţie.

La ultimul recensământ a rezultat că populaţia comunei ar fi de peste 5.000 de locuitori. Doar vreo 700 s-au declarat cetăţeni de etnie romă şi în acte, însă în realitate aproape jumătate dintre locuitori sunt romi.

În realitate, în comună sunt 2.000 - 2.300 de romi. Iar numărul lor sporeşte semnificativ de la an la an.

Agentul-şef Sorin Necolau a explicat: „Când am venit aici a fost foarte greu. Erau unii care intrau cu biciul în postul de poliţie... până ajungi să te impui în faţa lor este foarte greu. Am doi colegi la post, mult mai tineri şi la început este foarte greu şi pentru ei. De multe ori, până să sune la 112, oamenii care au probleme vin direct la poartă la mine şi eu trebuie să încerc să-i ajut în măsura în care pot, nu le pot spune că nu sunt de serviciu”.

Multe scandaluri, plângeri la poliţie şi tot atâtea împăcări

Îl întrebăm pe agentul-şef ce fel de contravenţii şi infracţiuni comit romii din localitate.

În primul rând, cele mai frecvente sunt scandalurile din comunitatea de romi din zona Moldoveni.

„Ei se aprind foarte repede, se încaieră, fac mult tărăboi, vin să se reclame şi să depună plângeri şi apoi, după câteva zile, te trezeşti că se împacă. După o perioadă se repetă povestea”, precizează Sorin Necolau.

Dacă scandalurile vin şi trec în general fără probleme majore, situaţia este mai problematică atunci când vine vorba despre furturi.

Romii iau căruţele în spate şi trec barierele din pădure

Cele mai frecvente furturi specifice romilor sunt cele de material lemnos din pădure, cele de produse agricole direct de pe ogor şi, mai rar, furturile din locuinţe. 

„Pădurarul aflat în patrulare ori inginerul silvic mă anunţă că se taie lemn în pădure, fie că este zi sau noapte. Ei nu pot interveni fără a avea alături măcar un poliţist. S-au pus bariere pe căile de acces, însă hoţii au găsit soluţie şi la asta. Au ajuns să ia în spate căruţele ca să treacă de bariere, prin pădure. Dacă apuc să îi recunosc şi îi strig pe nume, îşi pierd curajul şi nu mai sunt periculoşi, însă noaptea, dacă sunt prinşi în flagrant, sunt imprevizibili şi trebuie să fiu tot timpul prudent. Unii sunt răi de gură, alţii pun mâna pe par...”, povesteşte şeful de post.

El şi-a adus aminte de un caz în care, noaptea, a surprins în flagrant mai mulţi indivizi la furat lemne. „Au vrut să dea cu faetonul peste noi, am sărit fiecare pe unde am putut, sunt multe situaţii de risc”, spune agentul-şef, care totuşi nu a fost până acum victima vreunei fapte de ultraj.

La furat de pe ogoare, cu copiii minori la înaintare

O altă mare problemă este cu furturile de produse agricole direct de pe ogor, frecvente în această perioadă. Cel mai mult se fură porumb şi lucernă, iar cel mai afectaţi sunt investitorii de la SC Natanael SRL, care au mult teren în zonă.

„Pleacă seara cu faetoanele şi se plimbă pe ogoare. Fură cât pot încărca şi dispar imediat. Au şi tactica de a trimite copiii la furat, au învăţat că cel puţin până la 14 ani aceştia nu răspund penal pentru faptele lor”, spune agentul-şef Sorin Necolau.  

Nu doar romii fură la Pătrăuţi

Şeful de post face o precizare importantă. Romii comit numeroase fapte penale în condiţiile în care sunt mulţi în comună, însă nici „românii” nu sunt mai prejos. Cel puţin la furturile de pe terenurile agricole ale societăţii amintite, jumătate din fapte nu sunt comise de romi.

Foarte mult de muncă a avut şeful de post şi cu tinerii ţigani care îşi făceau veacul în curtea Bisericii monument UNESCO „Sf. Cruce” din Pătrăuţi, cea mai veche biserică rămasă de la Ştefan cel Mare. Aceştia creau în primul rând o imagine proastă bisericii şi îi deranjau pe vizitatori, cerându-le bani. Problema a fost semnalată în 2009 şi de Monitorul de Suceava, şi în mare parte a fost rezolvată.   

Primarul cere mai mulţi poliţişti şi o grupă de jandarmi în sat

Până la 1 octombrie, când se punea accentul pe secţiile de poliţie rurală, agentul-şef Sorin Necolau a fost singurul lucrător de la postul din comuna Pătrăuţi. Acum mai are doi colegi. Agentul principal Ciprian Cârcu, în vârstă de 28 de ani, şi agentul Sergiu Girigan, de 25 de ani. Sunt trei oameni, dar au şi mai multe responsabilităţi şi un grafic de permanenţă destul de obositor, mai ales când unul dintre ei este în concediu.

Primarul comunei Pătrăuţi, Vasile Breabăn, spune că are o colaborare bună cu şeful de post, însă acesta şi colegii săi nu au cum face faţă numeric tuturor problemelor.

„La noi este o comună mare şi cu multe probleme. Am făcut o solicitare ca să se înfiinţeze aici o grupă de jandarmi, însă deocamdată nu am primit nici un răspuns. Din ce am înţeles, la post urmează să mai fie repartizat şi un al patrulea poliţist. Este mare nevoie de mai mulţi oameni”, este de părere primarul din Pătrăuţi.