Ziarul Financiar a început săptămâna aceasta o campanie referitoare la modul în care vor fi gestionate cele 195 de miliarde de lei (45 miliarde euro) pe care Guvernul estimează să le strângă în anul 2012 la bugetul consolidat, după cum indică proiectul legii bugetului.
Site-ul www.zf.ro/buget-2012 va fi dedicat acestei teme, iar în fiecare zi ZF va încerca să vadă spre ce trebuie îndreptați banii, care sunt sursele de risipă, cum ar trebui construit bugetul pentru a
atinge un deficit zero, dar și ce spun oamenii de afaceri despre cum se cheltuiește banul public în România.
Una dintre primele teme din cadrul campaniei bugetul în 2012 a abordat problema impozitelor și taxelor plătite de angajați și de angajaori în fiecare an. Astfel, un angajat cu un salariu mediu net lunar pe economie de 1.400 de lei plătește statului, anual, contribuții și taxe de 15.000 de lei, adică atât cât o jumătate de Dacia Logan.
„Un nivel mai redus al CAS și al TVA ar crește nivelul de încasări” sau „taxele pe salarii sunt prea mari, iar munca este impozitată prea mult”, au spus ieri pentru ZF mai mulți antreprenori români care au comentat pe tema impozitelor și taxelor plătite în fiecare an.
„Cel mai tare ne deranjează că nu avem o administrație eficientă, un sistem judiciar corect, un sistem sanitar decent și, mai nou, nici un sistem de învățământ adaptat la noile cerințe ale pieței muncii”, spune Marcel Bărbuț, proprietarul producătorului de materiale de construcții AdePlast.
Antreprenorul român, care conduce o companie cu afaceri de 30,3 milioane de euro în 2010, spune că deși orice companie sau persoană fizică își dorește să plătească un impozit sau o contribuție la stat cât mai mică, problema nu este neapărat cât se plătește, ci ce se face cu acești bani.
„Nu trebuie să fii un auditor senior din Big 4 ca să realizezi pe unde și cum se scurg banii publici prin mecanisme brevetate de atâtea guverne în atâția ani: firme de apartament care câștigă și când au și când nu au concurență, unici participanți, spargerea bugetelor în bucăți mai mici pentru atribuire directă”, explică și Dragoș Dinu, singurul executiv român care a dus o companie (A&D Pharma)
pe bursa din Londra.
Dinu, partener al Link Resource, companie de consultanță specializată pe zona de sănătate, spune că statul trebuie să se decidă în ce anume investește (în funcție de ROI – rata rentabilității investițiilor) dacă are într-adevăr nevoie de bunurile și serviciile pe care le cumpără, dacă are nevoie de întregul aparat administrativ care ar putea fi redus pe termen scurt, mediu și lung prin investiții în informatizare, și cum reduce fenomenele de contrabandă și muncă la negru.
Un calcul făcut de ZF arată că pentru a da angajatului 1.400 lei lunar, angajatorul plătește statului încă 1.000 de lei lunar – contribuții sociale și taxe. Deci, cheltuiala sa totală lunară pentru a plăti un salariu de 1.400 lei net lunar este de 2.400 de lei. La acest salariu, virează statului anual 12.000 de lei.
Statul nu a auzit de sistemul „performanță-recompensă”
„Cred că taxele pe salarii sunt prea mari, iar munca este impozitată prea mult. La polul opus, taxele și impozitele pe profit și dividende sunt rezonabile. Toate acestea trebuie văzute însă într-un context comun”, spune Filip Schwartz, acționarul majoritar și directorul executiv al Otter Distribution, unul dintre cei mai mari retaileri de pantofi din România, cu afaceri de 15,4 milioane de euro în 2010.
El mai dă exemplul unei taxe pe proprietate aplicată companiilor de circa 1,5%. „Este normal să plătești dacă primești și servicii pe măsură, însă în cazul acestei taxe, trebuie să o plătim chiar dacă nu există infrastructură pentru drumuri, pentru canalizare sau pentru curent. Înțeleg să plătim însă pe servicii, nu degeaba”.
În ultimii zece ani doar Ministerul Transporturilor a avut la dispoziție 20 de miliarde de euro, dar autostrăzile lipsesc în continuare, iar unele drumuri naționale folosite și de marii exportatori arată mai rău ca acum 20 de ani. Și toate acestea se întâmplă pentru că nimeni nu a fost tras la răspundere, pentru că nimeni nu și-a asumat cu semnătură, nume și prenume întocmirea unor bugete nerealiste sau cheltuirea banului public fără rezultat.
La puțin timp după ce a preluat Ministerul Transporturilor, Anca Boagiu, spunea că Transporturile au avut întotdeauna bani, dar că nu s-a făcut nimic din „ignoranță, nepăsare, neștiință sau rea-voință”. La Ministerul Transporturilor s-au aflat în ultimii zece ani Radu Berceanu (PDL), Ludovic Orban (PNL), Gheorghe Dobre (PDL) sau Miron Mitrea (PSD).
„La stat lucrurile nu se judecă în termeni de performanță-recompensă”, afirmă Marcel Bărbuț referindu-se și la salariile din administrația publică.
„Sistemul încurajează tinerii să pătrundă în administrație nu prin salariile oferite, ci prin potențialul de a-și rotunji veniturile prin tot felul de mijloace, care nu au legătură cu performanța, ci cu influența postului”.
Taxe prea mari, colectare defectuoasă
Florin Panea, omul de afaceri român care deține cel mai mare retailer local de încălțăminte și produse de marochinărie, Leonardo, spune că nivelul de colectare a taxelor este foarte slab.
„Circa 30% din totalul agenților economici plătesc taxe, restul nu declară venituri. Acest lucru nu este corect”.
Omul de afaceri bihorean, care a pus bazele unei companii care în perioada de boom avea afaceri de peste 100 de milioane de euro, crede că din puținii bani colectați la buget se fac investiții inutile și neproductive „pentru a ușura fenomenul de «sifonare» care oricum funcționează din plin”.
Leonardo a intrat în insolvență în a doua parte a anului 2009 cu datorii de peste 100 de milioane de euro.
De aceeași părere ca și Florin Panea este și Dragoș Petrescu, proprietarul lanțului de restaurante City Grill și administratorul restaurantului Caru’ cu Bere. El crede că taxele prea mari descurajează colectarea.
„Un nivel mai redus al CAS și al TVA ar crește nivelul de încasări”. Petrescu, unul dintre cei mai cunoscuți și activi antreprenori români din domeniul restaurantelor, crede că nu vom vedea însă o reducere a taxelor și impozitelor în 2012 din cauza presiunilor venite din partea FMI, deși atât în cazul TVA, cât și în cazul CAS suntem campioni.
„Este bine însă că există aceste presiuni pentru că organismele internaționale sunt singurele care mai fac guvernul să reacționeze” El mai spune că sistemul de colectare este defectuos, iar taxele prea mari fac ca micii antreprenori să fie greu de determinat să plătească. „Ei nu plătesc deloc.“
Tot despre colectare vorbește și Tudor Furir, directorul general al importatorului de băuturi alcoolice Pernod Ricard România, unul dintre cei mai mari jucători din acest segment.
„Marea resursă neexploatată în România cred că este partea de colectare. Potențialul de colectare este mai mare cu câteva zeci de procente.“ Șeful importatorului mai spune că nu este normal ca numărul de angajați din sectorul de stat să fie atât de mare, cu atât mai mult cu cât mediul privat și-a reglat afacerile din mers.
„Transparență există la nivel general, însă lipsesc detaliile și explicațiile unde se duc banii. Mi se pare că bugetul este construit pe niște promisiuni optimiste și nu știu dacă banii se vor și colecta. Personal, aș vrea să știu care sunt sursele acestui buget (veniturile – n.red.) și cum evoluează partea de colectare vizavi de fiscalitate. E ușor să pui pe hârtie un buget. Important este să-l duci la capăt”, mai spune Tudor Furir.
