Votbal

Am pomenit în treacăt despre clasamentul de sfârșit de an, întocmit de principala gazetă de specialitate. Fotbaliști și antrenori, fără alte categorii, căci s-ar fi căzut (și mai mult!) în festivism. E un barometru interesant acest sistem pentru categoriile participante la vot. Fiind public, îmi voi permite să-l comentez. Las la o parte primul loc, atât de clar destinat lui Adrian Mutu, încât numai voturile excentrice nu l-au inclus pe prima treaptă. Cei care îl urmează, Chivu, Goian, Lobonț – în ordine alfabetică, s-au mai rotit în funcție de percepția fiecăruia. Perfect meritat, lumea a apreciat atât aportul la echipa de club, cât și pe cel de la echipa națională. Însă totul până la Dică! Din partea publicului, cu a sa preponderență roș-albastră, poate ar fi fost de înțeles. Dar atunci când trăiești din “fenomen” trebuie să operezi și cu altceva decât cu subiectivismul sau cu inerția. Acum exact un an mă indignam la această rubrică pentru că la gala organizată de nașul Gheară, finul Mutu îi lua fața lui Dică în, probabil, anul carierei acestuia din urmă. Stelistul fusese campion, golgeterul detașat al echipei, inclusiv în Liga Campionilor, devenise titular la națională – și aici încă vreo câteva goluri… Dar anul ăsta? Păi accidentat tot sezonul de primăvară, sezon de toamnă dezamăgitor, nici un titlu câștigat, titular la națională nici nu s-a mai pus problema! De aceea, a-l introduce pe orice treaptă în acest clasament mi se pare un semn de bunăvoință remanentă. Nu mi-a venit să cred când l-am văzut pe locul întâi în preferințele unei jurnalist de la Gazetă! După focalizare, am observat că era vorba despre domnișoara-editorialist, cea responsabilă cu alegoriile… Probabil că o fi impresionat-o la vreun interviu, i-o fi vorbit în citate și i-o fi sărutat mâna! Oricum, i-ar fi fost greu să-l depășească pe arătură pe colegul numit Eduard Apostol, care a umplut clasamentul de dinamoviști însă, dacă tot și-a redus aria punându-și ochelari de cal (câine?!), măcar putea să fie competent pe această felie: l-a omis dintre primii cinci taman pe Adrian Cristea, cel care a prins scara clasamentului la general, asta ca un fel de reparație. Ceferiștii, fie ei bucureșteni sau clujeni, sunt marii absenți, dar pe bună dreptate. Rapidiștii nu au mai avut un jucător charismatic față de anul trecut când erau pe val Coman și Zicu, cel mult suporterii ar fi putut spera la ex-ul Raț. Iar liderii actuali vor culege ce au semănat abia la anul, deocamdată au doar un titlu neoficial, de iarnă.
Cam așa am văzut eu lucrurile anul ăsta, la capitolul tehnicieni nu m-aș băga, fiindcă n-aș vrea să amestec antrenorii cu selecționerii, sunt joburi diferite.