Agenția Națională a Medicamentului a autorizat utilizarea unui nou tratament pentru infarctul miocardic acut, boală cardiovasculară care reprezintă principala cauză de mortalitate pe plan mondial și care provoacă anual aproximativ 17 milioane de decese.
„Este vorba despre Clexane (enoxaparină) care poate fi utilizată în cea mai severă formă de infarct miocardic acut, oferind medicilor o medicație mai eficientă în prevenția formării unor noi cheaguri de sânge în arterele coronare. Eficacitatea enoxaparinei a fost dovedită într-un program larg de studii clinice, la peste 50.000 de pacienți, din tot spectrul sindroamelor coronariene acute”, a declarat, marți, într-o conferință de presă, șeful clinicii de cardiologie de la Spitalul de Urgență „Sf. Pantelimon” din București, profesorul Marius Vintilă.
Infarctul miocardic acut este o componentă a sindromului coronarian acut (SCA), termen generic folosit pentru a descrie un grup de afecțiuni acute, determinate de îngustarea bruscă a arterelor coronare printr-un cheag de sânge (tromb). Ca urmare, se produce un dezechilibru între necesarul de oxigen la nivelul miocardului (mușchiul inimii) și posibilitatea asigurării acestuia.
Afectarea miocardului depinde în mod direct de gravitatea acestui dezechilibru. În condițiile unui aport mic de oxigen (obstrucție incompletă coronariană), vorbim de ischemie miocardică – angină instabilă. Lipsa completă de oxigen duce la necroză (moarte miocardică prin obstrucție completă) – infarct miocardic acut, a declarat, la rândul său, profesorul Maria Dorobanțu, șeful clincii de cardiologie de la Spitalul de Urgență „Floreasca” din Capitală.
Simptomele infarctului miocardic pot fi durere puternică în piept, cu caracter de presiune, arsură, greutate, strângere sau sfredelire, care poate iradia către umeri, brațe, gât sau abdomen superior. Durata durerii este mai mare de 20 minute și nu cedează la nitroglicerină sublingual. Durerea poate fi însoțită de amețeli, greață, vărsături, transpirație, senzație de sufocare, anxietate, nervozitate sau palpitații.
Bolile cardiovasculare reprezintă prima cauză de mortalitate pe plan mondial în prezent, fiind răspunzătoare pentru o treime din totalul deceselor. În România, situația este cu atât mai alarmantă cu cât aceste evenimente apar din ce în ce mai frecvent la persoane cu vârste sub 45 de ani, a mai spus Dorobanțu, precizând că cel mai tânăr bolnav de această maladie a avut 18 ani.
În 2006, la nivel național au fost înregistrate 818.195 de cazuri de boli ale aparatului cardiovascular, dintre care 5.682 la pacienți cu vârste între 0 și 14 ani. Tot în 2006 au fost înregistrate 160.329 de decese din cauza acestori boli, dintre care 18 la grupa de vârstă 0-14 ani.
Tratamentul de urgență este necesar în toate sindroamele coronariene acute. Abordarea terapeutică este complexă, iar scopul principal este reluarea circulației sângelui prin arterele coronare, evitarea extinderii necrozei și reducerea necesarului de oxigen.
Reinstalarea circulației sângelui prin arterele coronare se poate face utilizând medicamente care dizolvă cheagul de sânge, prin introducerea în artere a unor dispozitive care îndepărtează mecanic cheagul și dilată vasul sau prin intervenție coronariană percutană.
Aceste metode se folosesc, împreună cu medicamente antitrombotice (care acționează împotriva formării cheagurilor), în scopul prevenirii dezvoltării cheagului preexistent și a formării unora noi.
