Rezistând în fața eforturilor SUA de a aduce Georgia și Ucraina pe calea aderării la NATO, Germania, Franța, Italia și alte state membre ale Alianței au dat Washingtonului o replică dură la summitul de la București, comentează International Herald Tribune în ediția electronică.
Atitudinea adoptată la București a fost una de reticență față de o Alianță care este tot mai divizată pe tema priorităților diferite ale Statelor Unite și ale aliaților europeni în contextul sporirii puterii Rusiei. La prima extindere a NATO către est, în anii ’90, divergențele erau mai mici, Germania proaspăt unificată fiind interesată de avansarea frontierei Occidentului către est, iar Polonia și alte state europene aveau nevoie de o garanție a securității.
Contextul însă s-a modificat radical, întrucât Rusia și-a recăpătat forța, reacționând mult mai prompt și mai ferm față de avansarea către est a NATO, decât o făcea în anii ’90, iar Europa este măcinată de „oboseala extinderii”. Statele Unite și UE au nevoie de cooperarea Rusiei în vederea rezolvării, printre altele, a situației din Afganistan, Kosovo, Iran, a scutului antirachetă, a controlului armelor și a rezervelor de energie, ceea ce face ca momentul să nu fie tocmai propice pentru antagonizarea Rusiei prin extinderea NATO în Caucaz.
Din punctul de vedere al Washintonului, Afganistanul este un test al capacității NATO de a-și menține relevanța în secolul XX1, în timp ce pentru majoritatea europenilor, Alianța și-a depășit deja atribuțiile, aceasta fiind în viziunea lor mai degrabă un mijloc comun de apărare decât unul destinat atragerii Europei în conflicte nedorite. Dilema este într-o anumită măsură justificată, întrucât, în lipsa Uniunii Sovietice, aliații nu mai au aceeași viziune cu privire la natura pericolelor iminente.
Astfel, în condițiile în care se extinde și se diversifică din toate punctele de vedere, principala provocare a Alianței este de a rămâne eficientă într-o lume tot mai puțin consensuală și unitară, conchide publicația americană.
