Subvenții accesibile pentru porcul „somon” de Mangalița, după eliminarea unei prevederi absurde

Creșterea porcilor de Mangalița, o rasă care are tradiție în România, dar care a fost abandonată aproape total după instaurarea regimului comunist, fiind înlocuită cu rasele comerciale, cu o rată de creștere mult mai rapidă, dar cu o calitate a cărnii mai scăzută, are șanse să câștige mult teren printre crescători după ce a fost inclusă la subvenții destul de consistente la categoria „creșterea animalelor din rase locale în pericol de abandon”.
Subvențiile erau prevăzute și până acum, numai că exista o prevedere aberantă pentru crescători: pentru fiecare porc adult subvenționat proprietarul trebuia să dețină 50 de ari de teren.
Zeci de memorii
Ioan Buzduga, din Vicovu de Sus, a fost primul crescător autorizat de porci de Mangalița din Suceava și s-a luptat intens timp de doi ani pentru a convinge că nu are nevoie de hectare întregi de teren pentru a crește porci.
„Pentru fiecare două scroafe îmi trebuia un hectar, o absurditate, porcul era inclus la categoria bubaline (n.r. bivoline). După doi ani de rapoarte și memorii, cu sprijinul profesorului universitar Valeriu Tabără, am reușit să dovedim că porcul de Mangalița este omnivor și nu erbivor, deci nu îl scoatem toată ziua la păscut pentru a crește”, a glumit amar Ioan Buzduga.
El a subliniat că a ajuns să trimită câte 19 memorii odată, la diferite departamente din Ministerul Agriculturii, până când s-a elimninat, în cele din urmă, prevederea legată de cei 50 de ari pentru fiecare porc adult subvenționat.
Subvenția prevăzută la porcul de Mangalița este de până la 176 de euro pe an, însă acesta este un plafon maxim, care se calculează funcție de mai mulți factori și de efectivele eligibile pentru ajutorul financiar.
Cert este că din acest an crescătorii acestei rase de porc de elită vor primi subvenții consistente pentru scroafele și vierii pe care îi cresc.
Subvențiile facilitează crearea unei baze de reproducție pentru porcul de Mangalița
Ioan Buzduga ne-a declarat că, în afară de el, numai în zona Vicov-Horodnic sunt 8-9 crescători de porci de Mangalița care au ajuns la aproape de o sută de femele de reproducție.
„Deja Suceava a depășit Clujul ca număr de animale de reproducție și sperăm ca, odată cu acordarea subvențiilor, să ajungem la 400 de scroafe de reproducție, ca să putem vorbi de crearea unei baze pentru creșterea porcului din această rasă’, a explicat Buzduga.
Porcul de Mangalița – carne fragedă, suculentă și cu un conținut redus de colesterol
După cum atestă numeroase înscrisuri, porcul de Mangalița a fost crescut pe teritoriul României timp de sute de ani, după care a dispărut.
„Rasa a fost crescută în Bucovina austro-ungară, dar, odată cu venirea comuniștilor la putere, s-a căutat să fie mult și repede, iar acești porci au fost eliminați. Și acum românii au rămas cu aceeași mentalitate și vor ca în șase luni porcul să ajungă la 200 de kilograme, fără a ne interesa calitatea cărnii. Consumăm aproape în totalitate doar porci clonați, aduși din vestul Europei, iar efectele asupra sănătății le vedem bine după 1990. Din păcate, a fost distrusă în totalitate matca unei rase autohtone de suine, iar noi încercăm să o reînviem”, a declarat crescătorul din Vicovu de Sus.
Porcii de Mangalița au o carne fragedă, suculentă și cu un conținut redus de colesterol. Această carne este recomandată persoanelor care suferă de boli cardiovasculare sau de diabet și cărora le este interzis să consume carne din rasele comune de porc. Porcul de Mangalița este cunoscut ca un porc de lux, „porcul-somon”, pentru că are un conținut mare de acizi grași nesaturați de tip omega, asemenea uleiului de măsline sau grăsimii de somon. Toate acestea sunt realități incontestabile și consemnate în numeroase cărți de specialitate.
Denumirea rasei nu are legătură cu originea, ci este legată de capacitatea porcului de a folosi hrana cât mai grosier, mai ales pășunea.
La originea denumirii rasei se consideră a fi cuvântul de origine slavă „mangala” – „corp în formă de butoi”, datorită îngrășării extreme la care poate ajunge.
De ce era absurdă prevederea legată de terenul agricol
Ioan Buzduga a ținut să le aducă mulțumiri pentru sprijinul acordat în demersurile pentru accesarea subvențiilor pentru porcul de Mangalița, pe lângă cele adresate lui Valeriu Tabără, și președintelui Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, și primarului din Vicovu de Sus, Gheorghe Schipor.
Și Silviu Bogdan Pricop, directorul executiv adjunct al Direcției Agricole Suceava, i-a sprijinit pe crescători pentru a reuși să elimine prevederea legată de terenul agricol.
„Este o modificare normală, nu poți să-i ceri unui crescător de porc să aibă asemenea suprafețe de teren. La 40 de scroafe trebuiau 20 hectare de teren, foarte mult. Un astfel de crescător poate doar să cumpere furaje, să nu aibă nevoie de teren. Era o măsură de restricționare și nicidecum de încurajare”, a explicat Silviu Bogdan Pricop.