Sfântul Cuvios Alexie, omul lui Dumnezeu

Sfântul Alexie s-a născut la Roma din părinți bogați și de neam nobil. Aceștia au dorit ca fiul lor să se căsătorească, prin urmare i-au ales o soție. În noaptea nunții, Alexie i-a dat inelul și brâul cel scump miresei și a fugit, în taină, pe o corabie care pleca spre Laodiceea (Frigia, Asia Mică). De acolo s-a dus cu alți călători până în cetatea Edesa din Mesopotamia. Aici, a împărțit restul banilor ce-i mai rămăsese, s-a îmbrăcat într-o haină veche ca orice sărac și s-a dus în pridvorul Bisericii Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu din Edesa, postind, rugându-se și cuminecându-se cu Sfintele Taine în toate duminicile. Aici a stat vreme de 17 ani. În acest timp, părinții l-au căutat și au ajuns chiar până la Biserica din Edesa, dar nu au știut că unul din săracii din pridvorul Bisericii este chiar fiul lor. Simțindu-se în pericol de a fi descoperit, a hotărât să meargă la casa părinților săi, la Roma, ca un necunoscut. Tatăl său l-a primit ca pe un sărac oarecare și, nemaifiind cunoscut de nimeni, și-a petrecut viața înaintea porții casei sale, luat în derâdere și batjocorit de servitori. Când a simțit că i se apropie sfârșitul, a cerut o bucată de hârtie pe care a scris cine este, dar și toată viața, consemnând unele taine știute numai de părinți, iar apoi a trecut la Domnul, fiind găsit a doua zi de părinți și slujitorii casei. Aceștia au luat trupul Cuviosului Alexie și l-au îngropat cu cinste pe Muntele Aventin. Moaștele Sfântului au fost găsite în anul 1216. Astăzi se păstrează într-o biserică din Roma, zidită în cinstea Sfântului Bonifaciu și a Sfântului Alexie.
Cuviosul Marin Diaconul
Despre el se spune că a fost zidar și că a lucrat la refacerea zidurilor cetății Rimini (vechea Arminium) de la Marea Adriatică. Episcopul Gaudențiu din Brescia, aflând de smerenia și sfințenia lui, l-a hirotonit diacon. Cuviosul Marin s-a așezat în mijlocul pădurilor Muntelui Titan, la sud-vest de Rimini. După moartea lui s-a întemeiat acolo un oraș numit San Marino, după numele Sfântului, în jurul căruia s-a format cu vremea o mică republică cu o populație de 7.000 de locuitori.
(pr. Ciprian APETREI)