Soția șefului de la Evidența Populației Sector 1 Adrian Toma neagă orice legătură între ancheta privind acordarea nelegală de cetățenie unor cetățeni moldoveni și decesul acestuia, spunând că era bolnav de mai mult timp și trebuia să fie operat pe cord, însă a refuzat pentru că îi era teamă.
Potrivit soției lui Adrian Toma, acestuia i s-a făcut rău joi dimineață, în timp ce era acasă, fiind chemată ambulanța prin numărul 112. Echipajul medical a încercat aproximativ 55 de minute să îl resusciteze, însă fără rezultat.
Soția șefului de la Evidența Populației Sector 1 a spus că acesta era bolnav de mai mult timp și trebuia să fie operat pe cord, pentru dublu bypass și pentru a-i fi montate șase stenturi, însă nu a fost de acord cu intervenția pentru că îi era teamă.
Ea a precizat că Adrian Toma s-a simțit rău și nu a dormit aproape deloc miercuri noapte.
Aceasta a precizat că niciun anchetator nu a venit la locuința lor.
Șeful de la Evidența Persoanelor Sector 1 a murit, joi dimineață, după ce a fost anunțat că unii dintre subalternii săi sunt audiați în ancheta privind acordarea nelegală de cetățenie unor cetățeni moldoveni, în care au fost făcute 32 de percheziții la adrese din București, Chitila, Otopeni și din Teleorman.
Șeful Serviciului pentru Evidența Persoanelor Sector 1 nu are nicio calitate în acest dosar, el fiind anunțat de colegi ai său, în timp ce era acasă, despre ancheta în acest caz.
Procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului Înaltei Curte de Casație și Justiție, împreună cu ofițeri de poliție judiciară ai Direcției Generale Anticorupție, cu sprijinul tehnic și informativ al Serviciului Român de Informații, au făcut miercuri și joi percheziții domiciliare în locații din municipiul București și împrejurimi, respectiv orașele Chitila, Otopeni și din județul Teleorman.
Șelaru: Zece persoane au fost reținute în cazul privind acordarea nelegală de cetățenie
Șeful Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului instanței supreme, Valentin Șelaru, a declarat, joi, într-o conferință de presă, că zece persoane au fost reținute pentru acordare nelegală de cetățenie română unor moldoveni.
Procurorul șef Valentin Șelaru a precizat că în funcție de situație se va aprecia dacă vor mai fi luate măsuri preventive și față de alte persoane.
El a precizat că miercuri au avut loc șapte percheziții în acest caz, iar restul de 26 s-au derulat joi.
Șeful SUPC a spus că s-au găsit importante sume de bani, agende cu evidența persoanelor interesate de dobândirea cetățeniei și numeroase alte documente, unele în alb.
Cum funcționa sistemul
În ampla anchetă privind acordare nelegală a cetățeniei române unor moldoveni sunt suspectate de implicare în activitatea infracțională 20 de persoane cu dublă cetățenie română și moldoveană care au intermediat activitățile infracționale, doi lucrători ai Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC), două persoane angajate pe bază de contract la Serviciul Public Comunitar pentru evidența persoanelor București-Biroul de evidență a persoanelor nr. 5 și doi lucrători de la Serviciul de Stare Civilă Sector 1 (la transcriere de acte de stare civilă), informează Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ).
Procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică din PICCJ, în timpul perchezițiilor derulate, au identificat și ridicat diferite sume de bani în lei și valută (mii de euro) și documente de stare civilă.
„Până în acest moment al urmăririi penale, probatoriul administrat a relevat faptul că au existat două situații care au determinat tendința cetățenilor moldoveni de a mitui, cu ajutorul unor intermediari, funcționarii români, în vederea redobândirii cetățeniei: în primul rând erau motivați de faptul că, parcurgerea procedurilor ar fi implicat cheltuieli de transport, cazare. Aceasta deoarece depunerea cererilor de redobândire a cetățeniei române și a actelor însoțitoare se face, conform legii, personal de către persoana interesată. În al doilea rând, pentru cetățenii moldoveni, plecați cu viză, din Republica Moldova, la muncă în țările Uniunii Europene, deplasarea în România în scopul depunerii actelor, ar fi echivalat cu pierderea locului de muncă avut în cadrul țărilor UE (deoarece unii dintre ei continuau să lucreze fără forme legale, chiar și după expirarea termenului de ședere legal)”, explică Parchetul ICCJ.
Metoda folosită consta în remiterea de către cetățenii din Republica Moldova interesați a actelor și sumelor de bani intermediarilor (de regulă persoane cu dublă cetățenie – română și moldoveană). Modalitatea folosită era realizată prin intermediul unor cărăuși (șoferi de microbuze care efectuau curse regulate între municipiul Chișinău și municipiul București), iar cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul țărilor UE, remiteau sumele de bani prin transferuri bancare.
Pentru a eluda prevederea legală care interzice depunerea cererilor prin mandatari, intermediarii au identificat, în rândul lucrătorilor Autorității Naționale pentru Cetățenie, lucrători coruptibili, care contra unei sume de 50 de euro pe dosar introduceau cererile de redobândire a cetățeniei în circuit și depuneau diligențe pentru ca aceste dosare să fie lucrate, în regim prioritar și nu în ordinea înregistrării lor.
Ulterior redobândirii cetățeniei române, moldoveni (deveniți și cetățeni români) cointeresați în dobândirea pașaportului românesc, acelorași intermediari le remiteau sume cuprinse între 50 euro și 250 euro. Aceștia cointeresau mai departe unii funcționari de la Starea Civilă Sector 1 București, care primeau sume de cinci euro sau 20 de lei pe fiecare act de stare civilă românesc și soluționau cu celeritate cererile, reducând termenul de la opt luni la o lună sau chiar la zece zile.
După obținerea actelor de stare civilă românești, aceiași intermediari, contra unei sume de 100 euro pe pașaport, interveneau pe lângă funcționari din cadrul Direcției Generale Pașapoarte pentru emiterea cu celeritate a pașapoartelor românești.
Existau și cetățeni moldoveni care doreau să-și stabilească domiciliul în Municipiul București și în această situație, apelau pentru luarea în spațiu și eliberarea cărții de identitate românească, la aceiași intermediari. La rândul lor aceștia apelau la funcționari din cadrul Serviciului Public Comunitar pentru Evidența Persoanelor București – Biroul de Evidență a Persoanelor nr. 5 (acesta a devenit un adevărat fief al cetățenilor moldoveni. Existau situații în care, la adresa de domiciliu a unei persoane arondate acestui birou, figurau și până la 1.000 de cetățeni moldoveni luați în spațiu), arată sursa citată.
Contra unor sume de până la 50 lei sau diverse alte atenții, acești funcționari eliberau documentele de identitate cu celeritate, fără respectarea procedurii legale (prezența obligatorie a proprietarilor care luau în spațiu cetățenii moldoveni).
