Ofițerii Serviciului de Investigarea Fraudelor (SIF) al Poliției Sectorului 1 au început urmărirea penală pe numele secretarului general al Academiei Române, Ioan Păun Otiman, pe motiv că acesta ar fi prejudiciat statul cu 330.000 de euro, potrivit unor surse din apropiate anchetei.
Polițiștii au început urmărirea penală a lui Otiman după ce anul acesta, în februarie, au demarat o anchetă, după o sesizare a Curții de Conturi în care se arăta că etajul casei familiei Coandă a fost cesionat unei persoane fizice, deși statul avea drept de preempțiune, potrivit unor surse din Poliție.
Sursele citate au precizat, pentru MEDIAFAX, că urmărirea penală pe numele secretarului general al Academiei Române a început abia în septembrie pe motiv că a fost nevoie de timp pentru strângerea probelor.
Astfel, potrivit anchetatorilor, s-au făcut adrese la ministrul Culturii și administrația locală, la care s-a așteptat răspunsul, au fost audiate persoane și s-a făcut o expertiză prin care etajul respectiv, cesionat de Otiman, a fost evaluat. În urma expertizei, polițiștii au stabilit că prejudiciul pe care Otiman l-ar fi produs statului se ridică la 330.000 de euro.
Curtea de Conturi a sesizat Serviciul pentru Investigarea Fraudelor din cadrul Poliției Sectorului 1 cu privire la faptul că, în 2009, Academia Română ar fi fost cesionat casa din Bulevardul Lascăr Catargiu nr. 29, deși statul ar fi avut drept de preempțiune.
Parterul casei familiei Coandă din Bulevardul Lascăr Catargiu nr. 29 se află în proprietatea privată a statului și în administrarea RA-APPS, în timp ce drepturile litigioase pentru etajul imobilului au fost cesionate de Academia Română către o persoană privată, Marina-Vivien Slivinschi.
În 1 iunie 2012, Ministerul Culturii, prin Direcția pentru Cultură și Patrimoniul Național al Municipiului București a cerut, la Judecătoria Sectorului 1, anularea contractului de vânzare-cumpărare pentru etajul casei familiei Coandă, pârâți în această cauză fiind Academia Română și Marina-Vivien Slivinschi.
Instanța Judecătoriei Sectorului 1 a admis, în 6 februarie 2013, o excepție ridicată în cauză privind necompetența materială și a dispus declinarea cauzei la Tribunalul București. Decizia este irevocabilă, astfel că procesul va continua la Tribunalul București.
Fostul ministru al Culturii Mircea Diaconu declara, în iunie 2012, că Ministerul Culturii a elaborat un proiect de hotărâre de guvern prin care parterul casei familiei Coandă va fi trecut din proprietatea privată a statului și din administrarea RA-APPS în proprietatea publică a statului și administrarea Ministerului Culturii, cu destinația de Casă Memorială și Muzeu „Henri Coandă” în Capitală.
Acest demers viza înființarea la parterul casei familiei Coandă a Casei Memoriale și a Muzeului Național „Henri Coandă”, în care Ministerul Culturii intenționa să aducă și patrimoniul Coandă donat Academiei Române și depozitat la Muzeul Tehnic „Dimitrie Leonida”, precum și pe cel donat statului român și aflat la Muzeul Aviației, instituție aflată în subordinea Ministerului Apărării Naționale.
Președintele Asociației „Henri Coandă”, Sorin Dinea, declara atunci că problema în cazul casei Coandă apare din faptul că imobilul a fost împărțit încă de la început între cele două moștenitoare ale familiei Coandă.
„Cele două surori au donat o parte statului român, prin Academia Română, iar cealaltă direct statului român, astfel încât acum avem două situații juridice (…) Una dintre surorile lui Coandă a donat această casă pentru a se face un muzeu, pentru a arăta aspecte din viața tatălui, generalul Constantin Coandă, prim-ministru al României în 1918, și a fratelui său Henri Coandă”, spunea Sorin Dinea.
El preciza că situația juridică cea mai complicată este cea în cazul etajului casei Coandă, ale cărui drepturi litigoase au fost cesionate de Academia Română către o persoană fizică. Astfel, Marina-Vivien Slivinschi a cumpărat de la Academia Română drepturile litigioase pentru etajul casei Coandă pentru o sumă de 350.000 de euro, potrivit unor documente puse la dispoziția presei de către Asociția Henri Coandă.
„O casă, proprietate de stat aflată în administrarea Academiei Române aproape opt ani de zile a ajuns pe mâna unei persoane fizice printr-o inginerie pe care o arătăm publicului și asupra căreia se acționează acum pentru a se aduce lucrurile la locul lor (…) În ceea ce privește etajul, acest act de vânzare către o persoană fizică trebuie anulat, pe motiv că nu s-a exercitat dreptul de preemțiune al statului când s-a vândut această proprietate, ea fiind de patrimoniu”, mai spunea atunci Sorin Dinea.
El adăuga că în Lista monumentelor istorice, casa Coandă este clasată ca monument de categorie B (monument de importanță locală, n.r.).
Secretarul general al Academiei Române, Ion Păun Otiman, declara tot atunci că Academia Română a cesionat drepturile litigioase pentru că instituția a fost devalizată de casa Coandă prin trei acte succesive.
„O dată în 1979, de către statul comunist și transformată în sediu de ambasadă, a doua oară în 2001, când noi am revendicat către RA-APPS (…) și ne-au respins și a treia oară prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție din decembrie 2005, prin decizie definitivă și irevocabilă. Noi nu am mai avut nicio cale extraordinară de atac pentru a recupera casa Coandă”, spunea Otiman.
El sublinia că Academia Română și-a onorat întocmai solicitarea donatorului, în sensul de a constitui Muzeul Coandă.
„Între ’70 și ’77 a funcționat Muzeul Coandă în casa Coandă. Statul român comunist a fost acela care a distrus Muzeul Coandă și a luat casa Coandă. Statul român postcomunist sau neocomunist a luat a doua oară dreptul de recuperare. Atunci noi am vândut niște drepturi litigoase și nu imobilul, în dorința de a recupera totuși o valoare pe care statul român comunist și neocomunist ne-au luat-o”, explica Otiman.
Pe de altă parte, potrivit lui Sorin Dinea, Asociația Henri Coandă se implică în înființarea Casei Memoriale și a Muzeului „Henri Coandă” pentru că România poate face din Henri Coandă un „brand de țară”.
„Noi am pus problema înființării Muzeului Coandă din 1994, când am început să strângem semnături pentru așa ceva. Ulterior, dându-ne seama ce s-a întâmplat de fapt, am decis să facem înștiințări către instituțiile statului pentru a lua ele măsuri, pentru că noi nu putem. Am făcut demersuri în vederea înființării acestui muzeu sub umbrela unei instituții a statului”, spunea Sorin Dinea.
El preciza că operațiunea aceasta este o operațiune de revenire a lucrurilor la normal. „Noi nu am cerut să înființăm un muzeu Coandă pe Lună, ci în casa lui, care a fost donată pentru acest lucru, să se strângă acest patrimoniu care există în țară necercetat, nestudiat și neclasat, nearhivat”, mai spunea Dinea, precizând că este de profesie inginer de aviație și a studiat viața și activitatea lui Henri Coandă de peste 15 ani.
Henri Coandă (7 iunie 1886 – 25 noiembrie 1972) a fost un inginer român, pionier al aviației, fizician, inventator al motorului cu reacție și descoperitor al efectului care îi poartă numele. Din 1970, el fost membru titular al Academiei Române.
