Pacienții români pot beneficia de servicii de psihologie clinică, psihoterapie, consiliere psihologică sau logopedie doar dacă plătesc, întrucât CNAS nu încheie contracte cu cabinetele medicilor de profil, deși zilnic sunt aproape opt sinucideri, avertizează Colegiul Psihologilor.
Potrivit prof. dr. Mihai Aniței, președintele Colegiului Psihologilor din România, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) refuză accesul pacienților români la servicii psihologice, prin faptul că nu introduce acestea, spre decontare directă, în Contractul-cadru.
„Accesul pacienților la serviciile psihologice este, practic, imposibil de realizat. Pacienții români pot accesa servicii de psihologie clinică, psihoterapie, consiliere psihologică și logopedie, adică psihopedagogie specială, doar dacă plătesc. În prezent, CNAS nu decontează, în realitate, astfel de servicii și nu încheie contracte cu cabinetele psihologilor. CNAS consideră, într-un mod aberant, că beneficiarii serviciilor psihologice sunt medicii de specialitate, și nu pacienții”, a spus Aniței.
Președintele Colegiului Psihologilor a precizat că aproximativ 40% din populația României, aflată în mediul rural, nu a beneficiat niciodată de o evaluare psihologică clinică și nu cunoaște ce este un psiholog.
„CNAS dorește ca, în Contractul-cadru 2013-2014, să se prevadă doar decontarea serviciilor medicale, refuzând să le recunoască pe cele conexe, motivația fiind că acest lucru excede Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Solicităm Casei Naționale de Asigurări de Sănătate să recunoască și să introducă în Contractul-cadru serviciile psihologice. Traversăm o perioadă de criză economică în care depresia și alte afecțiuni psihogene au devenit o problemă de sănătate publică. În aceste condiții, este extrem de necesar ca pacienții să aibă acces direct la servicii psihologice de diagnosticare și recuperare prin decontare directă cu casele de asigurări. Avem nevoie de un program național de asistență psihologică a populației”, a mai spus președintele Colegiului Psihologilor din România.
Mihai Aniței spune că asistența psihologică se confruntă cu probleme mari și în spitale.
„În prezent, la nivelul întregii țări, există un deficit de aproximativ 600 de posturi de psiholog în spitale. Posturile respective sunt prevăzute în organigramă, însă managerii nu le scot la concurs, motivul fiind lipsa fondurilor. În prezent, în sistemul de sănătate sunt angajați aproximativ 800 de psihologi”, a precizat Aniței.
Psihologii atrag atenția asupra faptului că actualul proiect al Contractului-cadru reglementează, potrivit articolul 3, doar serviciile medicale. „Până acum, în proiectul Contractului-cadru, era stipulat faptul că asistența medicală ambulatorie de specialitate se asigură de către medicii de specialitate, medicii dentiști, împreună cu alt personal de specialitate medico-sanitar și alte categorii de personal, precum și personalul atestat. Colegiul Psihologilor din România solicită reglementarea condiției atestării personalului care prestează serviciile psihologice, acestea fiind furnizate doar prin cabinete individuale, cabinete asociate sau societăți civile profesionale de psihologie, certificate de către Colegiul Psihologilor din România în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România, în specialitățile psihologie clinică, psihoterapie, consiliere psihologică și logopedie”, a mai spus Aniței.
Colegiul Psihologilor din România solicită și introducerea unor modificări în proiectul Contractului-cadru în care să se precizeze în mod expres obligativitatea consultării reprezentanților săi la elaborarea normelor de aplicare ale Contractului-cadru, cât și reglementarea serviciilor conexe actului medical.
O altă problemă reclamată de psihologi este faptul că atestatele de liberă practică, emise în baza Legii nr. 213/2004, nu sunt recunoscute în spitale, din cauza unor neconcordanțe între lege și ordinele emise ulterior de Ministrul Sănătății.
În prezent, în România sunt aproximativ 14.000 de psihologi, dintre care aproximativ 3.000 își exercită profesia în mod independent.
Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, o persoană din patru suferă de depresie la nivel mondial. Pentru 2020, se apreciază că diagnosticul de depresie va ajunge al doilea din lume, după bolile cardiovasculare, OMS recomandând, ca terapie de primă linie, psihoterapia.
Studiile de specialitate indică tendințe de creștere a frecvenței tulburărilor depresive și a tentativelor de suicid, a cazurilor de violență domestică, a consumului de droguri și alcool.
Anul trecut, în România au fost înregistrate 2.784 sinucideri, media fiind de aproape opt sinucideri pe zi, potrivit datelor Institutului Național de Medicină Legală.
