Băncile din România au pe medie cele mai mici marje și costuri totale din regiune la creditele în monede locale pentru populație, în ciuda unei rate de politică monetară înaltă și a percepției publice, influențată de costul redus al finanțărilor în euro, reiese dintr-un studiu Raiffeisen Bank.
Potrivit economistului șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, o analiză mai atentă a costului total al creditelor de consum și a celor imobiliare în lei indică o situație „paradoxală” față de percepția publică, unde s-a fixat ideea că finanțările în lei sunt foarte costisitoare, dar cifrele arată că românii se împrumută în lei mai ieftin decât reușesc polonezii în zloți, ungurii în forinți, sau cehii în coroane.
Percepția publică a fost construită de-a lungul timpului de mesajele repatate ale Băncii Naționale a României în direcția unei concentrări pe finanțarea în lei, având ca argument permanent situația de pe piețele din regiune, unde ponderea creditelor în monedă locală este mai mare comparativ cu România. În același timp, clienții băncilor au sesizat permanent diferența semnificativă de cost între împrumuturile în lei și cele în euro, unde dobânzile sunt în prezent la minime istorice, fără să compare costurile aferente creditelor în monedă locală din alte țări.
Studiul realizat de Ionuț Dumitru arată că, potrivit datelor Băncii Centrale Europene și Eurostat, dobânda anuală efectivă la creditele de consum în lei se situa în luna iulie, pe medie, la 14,83%, în timp ce la împrumuturile similare în zloți costul era de 20,41%, la cele în forinți de 22,59%, iar în coroane cehești de 15,02%. Mai mult chiar, în Slovacia, țară care a adoptat euro, dobânzile la creditele de consum se plasează la 16,13%.
Singura țară din regiune care are dobânzi în monede locale, altele decât euro, sub cele practicate de băncile românești este Bulgaria, cu 12,32% pe an, dar unde există un regim de curs fix.
Dumitru a mers mai departe și a calcular marjele practicate la creditele de consum, luând ca referință media dobânzilor interbancare la trei luni de pe piețele de comparație, iar rezultatul plasează bncile din România pe primul loc, cu cea mai mică marjă, de 10,6 puncte procentuale.
Dacă la această valoare se are în vedere și costul rezervei minime obligatorii, care are o rată de 15% din pasive, cea mai mare din Europa, și remunerație redusă comparativ cu dobânzile din piață, atunci marja creditelor de consum din România ajunge la 10,1%, sub Polonia – 17,7%, Ungaria – 18,2%, Cehia 14,6%, Bulgaria – 11%, sau Lituania – 15,7%. În Slovacia, țară care are ca monedă locală euro, băncile practică o marjă de 15,9%.
Spre comparație, în țările din zona euro se practică pe medie o marjă de 6,9 puncte procentuale la creditele de consum, cu un nivel de 6,3% în Germania și 6,4% în Austria.
În ceea ce privește creditul imobiliar în lei, dobânzile anuale efective sunt aparent înalte comparativ cu împrumuturile similare în monede locale din regiune, dar analiza arată că băncile din România practică cea mai scăzută marjă din regiune, fiind chiar comparabilă cu cele mai scăzute din zona euro.
Astfel, în România creditele în lei pentru locuințe au o dobânda anuală efectivă de 7,36%, sub nivelul împrumuturilor similare în monede locale din Bulgaria (7,69%) și Ungaria (9,5%), dar peste Cehia (3,46%) și Polonia (5,52%).
Calculul marjelor arată însă că băncile din România practică marje comparabile cu cele aplicate în statele din zona euro și semnificativ sub marjele utilizate de băncile din statele vecine care nu au adoptat euro, costul înalt fiind dat exclusiv de dobânda de politică monetară și, implicit, ratele înalte de pe piața interbancară.
Astfel, incluzând și costul rezervei minime obligatorii, băncile românești aplică pe medie la creditele imobiliare în lei o marjă de 2,6 puncte procentuale, în linie cu Germania sau Austria la creditele în euro, 2,56 puncte procentuale, respectiv 2,58 puncte procentuale și cu mult sub instituțiile de credit din alte state din Europa Centrală și de Est.
În Bulgaria marja la creditele pentru locuințe în leve este de 6,4 puncte procentuale, în Ungaria de 5,14 puncte, în Slovacia (euro) de 4,05 puncte, Cehia de 3 puncte procentuale, iar Polonia de 2,81 puncte procentuale.
Pe cealaltă parte, băncile din România plărtesc la depozitele de până la un an cele mai mari dobânzi din regiune, atât nominal, cât și ca diferențial față de dobânzile interbancare.
Datele din luna iulie arată că în România depozitele în lei până la un an (majoritatea depozitelor constituite la bănci) sunt remunerate cu dobânzi nominale de 4,78% pe an, cel mai mare nivel din Europa Centrală și de Est, cu aproape un punct peste următoarea dobândă din regiune, de 3,86% pe an în Bulgaria. Pe următoarele poziții se plasează Ungaria – 3,48%, Polonia – 2,48% și Cehia -1,39%.
România se plasează pe poziția secundă în ceea ce privește marja plătită la depozite peste rata interbancară, cu un punct procentual, după Bulgaria (2,79 puncte). Analiza arată că în Polonia, Ungaria sau Lituania sunt rate negative.
În urmă cu două săptămâni, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că băncile vor fi nevoite să reducă dobânzile la creditele în lei după ce BNR a scăzut rata cheie cu un punct în perioada iulie-septembrie, la 4,25%, ultima tăiere a dobânzii fiind de doar 0,25 puncte procentuale, astfel încât băncile să nu scadă bonificațiile la depozite.
„După părerea mea, așa mai neaoș, este că n-au încotro. Ce-o să facă cu atâția bani? Vin la facilitatea de depozit a Băncii Naționale, aceasta a ajuns lar la 1,25%, se va reduce și mai mult în perioada următoare. Chiar din punctul lor de vedere, ceea ce am sugerat de fiecare dată și sugerez și acum, interesul băncilor comerciale este să ieftinească semnificativ costul creditării în lei”, a declarat Isărescu atunci, într-un briefing de presă după ședința CA pe probleme de politică monetară.
El a afirmat că ieftinirea creditelor în lei este insuficientă și că maniera în care politica monetară se răsfrânge asupra politicii de împrumut a băncilor s-a reflectat cu întârziere și moderat, comparativ cu transmisia mult mai rapidă către piața interbancară și către dobânzile la titlurile de stat.
Astfel, băncile au un „câmp mare” în continuare pentru a ieftini creditul în monedă națională.
„Consider că reducerea nivelului dobânzilor la creditele în monedă națională este categoric insuficientă și nu reflectă nici politica monetară, nici condițiile de piață. Politica monetară, acolo de unde băncile își alimentează cu lichiditate nevoile, dobânzile sunt de cinci-șase ori mai mici decât dobânzile la credite, nu văd nicio justificare din punct de vedere economic, au justificările lor legate de încredere, de calitatea clienților, de riscurile pe care le percep, de faptul că și discuția cu clauzele abuzive determină o stare de incertitudine, de neîncredere, dar n-au motive economice și financiare pentru a nu reduce dobânzile la credite”, a explicat Isărescu.
Guvernatorul BNR a precizat că transmisia moderată și cu întârziere a politicii monetare în piață nu va împiedica banca centrală să continue relaxarea dobânzii de politică monetară.
„Nu va fi o piedică, dar că vom fi atenți când dozăm măsurile să transmitem semnalele necesare și să nu stimulăm băncile să reducă dobânzile la depozite, acolo cred că au un câmp extrem de limitat. Eu cred că multe au și depășit măsura. Este și motivul principal pentru care am redus dobânda cheie doar cu 0,25 puncte procentuale”, a mai spus șeful BNR.
Consiliul de Administrație al BNR a decis la finele lunii septembrie să reducă dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, de la 4,5% la 4,25%, în linie cu așteptările analiștilor, și a păstrat nivelul rezervelor minime obligatorii (RMO), la 15% pentru pasivele în lei și 20% pentru cele în euro.
De la 1 octombrie, rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) a coborât la 7,25% pe an, de la 7,5%, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit este de 1,25% pe an.
La precedenta ședință de politică monetară, din 5 august, CA al BNR a decis să reducă rata dobânzii de politică monetară de la 5% pe an la 4,5% pe an. La începutul lunii iulie, BNR a scăzut dobânda cheie de la 5,25% la 5%.
