România se află pe locul 94 în clasamentul libertății presei, realizat de Freedom House pentru anul 2007, cu un total de 44 de puncte, presa românească bucurându-se de o libertate parțială, potrivit raportului anual publicat pe site-ul organizației.
În clasamentul Freedom House privind libertatea presei, România se află pe locul 94 – după ce anul trecut s-a aflat pe locul 90 -, la egalitate cu Panama și Peru. Pe primele zece locuri în top se află Finlanda, Islanda, Danemarca, Norvegia, Belgia, Suedia, Luxemburg, Andora, Olanda și Noua Zeelandă și Elveția, iar pe ultimul loc – 195, Coreea de Nord.
Raportul constată că, în România, libertatea presei este protejată de Constituție și că Guvernul a început să respecte din ce în ce mai mult drepturile celor care exercită profesia de jurnalist.
În 2006, autoritățile au adoptat o legislație prin care calomnia și ofensele similare erau discriminate, ceea ce însemna că jurnaliștii nu mai riscau închisoarea pentru astfel de fapte. La începutul lui 2007, însă, Curtea Constituțională a anulat decizia de scoatere a calomniei și ofenselor similare de sub incidența legii penale, motivându-și decizia prin faptul că abrogarea acestor infracțiuni ar crea un vid legislativ privind protecția valorilor umane – demnitatea și onoarea unei persoane – încălcându-se și principiul liberului acces la justiție.
Pe de altă parte, legislația cu privire la libertatea informației se aplică acum și companiilor de stat și instituțiilor guvernamentale, deși implementarea ei efectivă continuă să fie problematică. Președintele, Guvernul și Parlamentul numesc în continuare membrii Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) și consiliile de administrație ale Televiziunii și Radioului publice, ceea ce face ca aceste instituții să fie în continuare vulnerabile la influențele venite din partea politicului.
Alegerea în 2004 a președintelui Traian Băsescu a adus, potrivit raportului, îmbunătățiri subtanțiale ale mediului politic pentru instituțiile de presă, în condițiile în care șeful statului nu a controlat sau manipulat la fel de mult presa precum predecesorii săi. În plus, raportul constată că autocenzura din motive politice practicată de instituțiile de presă românești s-a diminuat.
Cu toate acestea, raportul Freedom House arată că Guvernul este în continuare sensibil la criticile instituțiilor de presă, jurnaliștii riscând să fie arestați sau hărțuiți atunci când lucrează la subiecte asociate cu securitatea națională. Raportul atrage atenția că o problemă întâlnită la scară largă este și cea a atacurilor cu care se confruntă reporterii, cameramanii și fotografii în exercitarea profesiei.
Raportul face referire și la Traian Băsescu – „care este cunoscut pentru abuzurile verbale împotriva jurnaliștilor” – și la episodul în care acesta a confiscat telefonul mobil al unei ziariste care încerca să îl filmeze și să îl intervieveze într-un supermarket în mai 2007, în ziua referendumului organizat în legătură cu posibila sa destituire din funcție. Același telefon a fost și cel care l-a înregistrat pe președinte făcând remarci rasiste și sexiste la adresa jurnalistei, în cadrul unei conversații cu soția sa.
Divergențele de ordin politic dintre președinte, premier și aliații lor din Parlament au contribuit, potrivit raportului, la tendința de diminuare a controlului exercitat de guvernanți asupra presei. În octombrie, TVR a difuzat o înregistrare video cu ministrul Agriculturii de la acea dată, Decebal Traian Remeș, care era prezentat în timp ce lua mită, el demisionând din funcție a doua zi după difuzarea acesteia. Ministrul Justiției a sugerat, la acea vreme, că este posibil ca înregistrarea video să fi provenit de la Palatul Cotroceni.
Pe de altă parte, în România, radiodifuzorii publici concurează cu numeroase posturi TV private și cu o multitudine de canale locale. Numărul surselor media și de știri a crescut în ultimii ani, tendință parțial determinată de politicieni și oamenii de afaceri bogați care încearcă să își construiască propriile instituții de presă. În același timp, proprietarii importanți de media și-au intensificat acțiunile de concentrare, achiziționând posturi de televiziune, de radio și ziare. Această proliferare în sectorul media nu este susținută de cererea pieței, motiv pentru care numeroase medii nu sunt profitabile și încurajează autocenzura pentru a fi pe placul proprietarilor și advertiserilor, se mai spune în raport.
Influența politică a publicității de stat este o problemă mai mică decât anul anterior, instituțiile de presă private neprimind subvenții de la stat.
Pe de altă parte, raportul remarcă faptul că accesul la internet a crescut, existând foarte puține cazuri în care să fie reclamat amestecul Guvernului. Astfel, peste 30% din populație a folosit internetul în 2007, România fiind considerată lider regional în ceea ce privește conexiunile broadband de viteză mare la internet.
Pe plan internațional, raportul Freedom House remarcă faptul că libertatea presei a înregistrat un regres serios, pentru al șaselea an consecutiv. Organizația și-a manifestat îngrijorarea în special în ceea ce privește nivelul violențelor direcționate împotriva reprezentanților presei din numeroase state ale lumii.
Dacă Irakul și Somalia continuă să fie țările cele mai periculoase pentru exercitarea meseriei de jurnalist, Freedom House și-a manifestat îngrijorarea și față de violențele împotriva presei din Mexic, Rusia, Filipine, Sri Lanka sau Pakistan. Raportul remarcă și progresele din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, unde accesul fără restricții la televiziune prin satelit și internet a contribuit la consolidarea libertății presei în regiune. În Egipt, Freedom House remarcă curajul jurnaliștilor, care a permis diversificarea ariei de activitate a presei.
„Fiecare pas înainte realizat în 2007 a însemnat și doi pași înapoi”, remarcă Jennifer Windsor, director general al Freedom House. Potrivit raportului, numai 18% dintre cetățenii lumii locuiesc în state unde libertatea presei este respectată.
În Mexic, Freedom House a denunțat „nivelul ridicat al violențelor la adresa jurnaliștilor, cauzate de traficul de droguri și atmosfera de impunitate durabilă, care înconjoară aceste atacuri controlate împotriva presei”. În Rusia, declinul libertății presei „a fost substanțial” anul trecut, „sute de jurnaliști fiind aduși în fața justiției, în timp ce doi dintre ei au fost internați temporar în ospicii pentru critici la adresa autorităților locale”.
Potrivit Freedom House, 72 de țări din cele analizate (37%) respectă libertatea presei, 59 (30%) au o presă parțial liberă, iar în alte 64 (33%), nu există presă liberă.
Freedom House este o organizație înființată în 1941 de mai mulți membri fondatori, între care și Eleanor Roosevelt, și publică un raport anual privind libertatea presei în lume începând din anii 1980.
