România a căzut zece locuri în 20 de ani în clasamentul ponderii copiilor în totalul populației UE



România a ajuns de pe locul cinci ocupat în 1990 pe locul 15 în 2010 într-un clasament privind ponderea copiilor în totalul populației statelor membre ale Uniunii Europene, statistica realizată de Eurostat arătând că scăderea înregistrată de România este a patra cea mai mare înregistrată în UE.
Conform datelor Eurostat, în România anului 1990 23,7 la sută din totalul populației era reprezentat de copii de până la 14 ani. Două decenii mai târziu, în 2010, statistica arată că ponderea copiilor în totalul populației a scăzut la 15,2 la sută. Scăderea de 8,5 la sută este a patra cea mai mare înregistrată în această perioadă în statele Uniunii Europene, mai relevă studiul citat.
În 1990, în actualul spațiu al Uniunii Europene, cea mai mare pondere a copiilor de până în 14 ani în totalul populației se înregistra în Irlanda – 27,4 la sută dintre irlandezi aveau atunci până în 14 ani. În ciuda unei scăderi importante a acestui procentaj, de 6,1, Irlanda a rămas și în 2010 statul UE cu cei mai mulți copii: 21,3 la sută din numărul total al locuitorilor țării aveau până în 14 ani, la mai bine de două procente în fața următorului stat european în acest clasament, Franța, cu 18,5 la sută.
În 1990, Irlanda era urmată în acest clasament, la mică distață, de Slovacia și Polonia, care însă nu au reușit să rămână în top și 20 de ani mai târziu, înregistrând, conform Eurostat, cele mai mari scăderi ale procentului de copii în totalul populației: de 9,8 și, respectiv, 9,9 la sută.
În ciuda scăderii numărului de copii români în ultimii 20 de ani, numărul famiilor cu copii din țara noastră a rămas în ultimii ani sensibil mai mare decât media europeană: în România în jur de șase familii din zece au copii, în timp ce ponderea acestora în Uniunea Europene este foarte aproape de jumătate.
Ponderea cea mai mare a vârstnicilor în totalul populației se înregistrează în Germania, unde în anul 2010 20,7 la sută din populație avea cel puțin 65 de ani. Germania este, de altfel, și țara cu cea mai mare creștere a ponderii vârstnicilor înregistrată din 1990 până în 2010: de la 14,9 la 20,7. O creștere comparabilă a procentului de vârstnici în totalul populației a avut în acești 20 de ani Slovenia, de la 10,6 în 1990 la 16,5 2010.
În aceeași cercetare, specialiștii citați de Eurostat au analizat și vârsta medie la care femeile din fiecare stat UE nasc. S-a constatat că tendința în ultimilor câțiva ani este ca româncele să nască la 25-26 de ani, în timp ce femeile din alte state europene precum Irlanda, Spania, italia, Luxembourg sau Olanda o fac la peste 30 de ani.
Diferența de vârstă nu este însă decisiv în favoarea României atunci când vine vorba despre fertilitate. Dacă în 1990 femeile din România nășteau în medie de 2,43 de ori, în 2003 procentajul scăzuse la aproape jumătate. În ultimii ani procentul de nașteri în rândul femeilor române a revenit pe un trend crescător, ajungând de la 1,27 în 2003 la 1,38 în 2009.
Tendința din ultimii ani de scădere a natalității în statele UE poate fi explicată printr-un alt studiu dat publicității recent, de această dată de UNICEF. Potrivit acestuia, peste 13 milioane de copii care locuiesc în cele 27 state membre ale UE, cărora li se adaugă în această cercetare, Norvegia și Islanda, trăiesc în sărăcie și nu au strictul necesar pentru un trai sănătos și o devenire normală.
„În timp ce dezbaterile legate de măsurile de austeritate și tăierile de cheltuieli cu asistența socială se intensifică, un nou raport scoate la iveală gradul de sărăcie și lipsurile cu care se confruntă copiii din statele considerate între cele mai avansate din punct de vedere economic în întreaga lume”, scriu reprezentanții UNICEF într-un comunicat pe această temă postat pe site-ul propriu în urmă cu două zile.
Potrivit datelor UNICEF, în prezent, în cele mai dezvoltate 35 de țări ale lumii trăiesc în sărăcie aproximativ 30 de milioane de copii.
Studiul UNICEF a ajuns însă și la o concluzie: politicile guvernamentale sunt decisive în ceea ce privește impactul asupra vieții copiilor. Această concluzie a reieșit în urma comparațiilor făcute între state cu economii aproximativ la fel dezvoltate și cu un venit pe cap de locuitor apropiat ca valoare. De exemplu, susțin cei de la UNICEF, numărul copiilor ale căror vieți sunt marcate de lipsuri este semnificativ mai mic în țări precum Danemarca și Suedia decât în Belgia sau Germania, state cu performanțe economice apropiate din punct de vedere statistic.