Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiție și Tribunalul Uniunii Europene (CJUE), Răzvan Horațiu Radu, a declarat, vineri, că legea cunoscută sub numele „Big Brother” trebuie să intre în vigoare cât mai rapid, aceasta fiind conformă normelor privind drepturile omului.
Radu a făcut aceste declarații, într-o conferință de presă susținută alături de omologul său francez, Geraud Sajust de Bergues de Escalup.
Răzvan Horațiu Radu a spus că România gestionează în prezent 25 de acțiuni care privesc neîndeplinirea obligației de comunicare a măsurilor naționale de transpunere. „Dintre aceste 25 de acțiuni, 21 se află în etapa punerii în întârziere și patru în etapa avizului motivat”, a explicat el.
Potrivit lui Radu, două dintre cele patru acțiuni aflate în etapa avizului motivat vizează societatea informațională, iar una dintre acestea se referă la legea „Big Brother”.
„Una se referă la acea lege pe care dumneavoastră ați numit-o legea «Big Brother». Noi îi spunem în termeni tehnici legea cu privire la reținerea datelor de trafic. E obligatorie intrarea în vigoare cât mai rapidă a acelei legi. Legea, cum este la momentul actual, nu încalcă niciun drept al omului și vă spun cu tot simțul de răspundere, știți că patru ani m-am ocupat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, deci nu pot fi suspectat că nu cunosc domeniul Convenției Europene a Drepturilor Omului”, a spus el.
Inițiativa legislativă cunoscută sub numele legea „Big Brother” are la bază Directiva 2006/24/CE privind reținerea datelor generate sau procesate în cadrul activității de furnizare de servicii de comunicații electronice destinate publicului sau de rețele publice de comunicații și de modificare a Directivei 2002/58/CE, adoptată în martie 2006. Directiva prevede obligația furnizorilor de servicii de comunicații electronice destinate publicului sau de rețele publice de comunicații de a asigura crearea unor baze de date în vederea păstrării, pe o perioadă de timp cuprinsă între 6 și 24 de luni, sub rezerva condițiilor prevăzute de directivă și a avut ca termen limită de transpunere în legislația națională data de 15 septembrie 2007.
Autoritățile române nu au reușit să respecte termenul limită de transpunere a directivei. Astfel, Comisia Europeană a trimis României, în 27 noiembrie 2007, o scrisoare privind declanșarea primei faze a procedurii de încălcare a acquis-ului comunitar, iar la 23 septembrie 2008 un aviz motivat prin care cerea României să ia măsurile necesare de conformare cu acquis-ul comunitar.
Urmare a acestui aviz motivat, Parlamentul a adoptat Legea 298/2008 privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului sau de rețele publice de comunicații, precum și pentru modificarea Legii 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice.
Ulterior, în octombrie 2009, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile Legii 298/2008 sunt neconstituționale, legea fiind abrogată.
Ministerul Comunicațiilor a început în vară promovarea unui nou proiect de lege care obligă operatorii telecom să stocheze, pentru șase luni, anumite date privind apelurile telefonice, SMS și email-uri, care vor putea fi transmise organelor judiciare sau de siguranță națională.
Proiectul de lege privind reținerea datelor de trafic de către operatorii de telefonie mobilă a fost depus la Parlament la începutul lunii noiembrie 2011 de către ministrul Comunicațiilor, Valerian Vreme, și deputatul PDL Adrian Bădulescu.
Potrivit „Gândul”, proiectul actual reia în mare parte prevederile din 2008, dar ministrul Conunicațiilor susține că a încercat să elimine prevederile neconstituționale. El a adăugat că dacă nu se adoptă această lege România va fi penalizată de către Uniunea Europeană, fiind deja declanșată procedura de infringement. Ministrul a apelat la calea parlamentară, deși la Ministerul Comunicațiilor este în lucru un proiect similar, care a fost criticat însă de mai multe ONG-uri.
Dacă legea va fi adoptată de Parlament în cazul rețelelor de telefonie fixă și mobilă se vor reține timp de șase luni numărul celui care formează, numărul destinatarului, numărului celui spre care a fost redirecționat apelul, dar și numele acestora. În cazul serviciilor de Internet – poștă electronică și telefonie, se va identifica utilizatorul, serviciul de telefonie folosit, numărul de telefon al apelantului și al destinatarului, numele și adresa abonaților, identitatea echipamentului folosit. Astfel, pentru toate comunicările prin telefon sau internet se vor reține data, ora inițierii și încheierii comunicării, ora conectării și deconectării de la Internet, adresa de IP, furnizorul de Internet.
„În aplicarea prevederilor prezentei legi sunt interzise interceptarea și reținerea conținutului comunicării sau a informațiilor consultate în timpul utilizării unei rețele de comunicații electronice, în aceste cazuri fiind aplicabile prevederile Codului de procedură penală și cele din legile speciale în materie”, se arată în proiectul de lege depus de deputații PDL.
După șase luni toate aceste date vor trebuie distruse ireversibil.
