Seceta în cifre

Producții dezastruoase la culturile agricole, în cel mai prost an din istoria recentă



Cartoful se vinde cu 0,80-1 leu per kilogram
Cartoful se vinde cu 0,80-1 leu per kilogram

Seceta cruntă din acest an își arată efectele dezastruoase la mai toate culturile agricole recoltate de pe raza județului Suceava, în cele mai multe cazuri producțiile obținute fiind la jumătate față de cele estimate, adică ce s-a obținut în medie în ultimii ani. Oameni care fac agricultură intensivă de 20-25 de ani spun la unison că niciodată nu au mai avut producții atât de slabe ca în 2015, un an pe care speră să-l uite cât mai repede.
Producțiile la principalele trei culturi din județ
Din datele centralizate de Direcția Agricolă Suceava rezultă că producția de grâu din acest an a fost de 2.200 de kilograme la hectar. Prin comparație, în 2014, la cultura grâului de toamnă în județ s-a înregistrat o producție de 3.314 kilograme la hectar, așadar cu peste 1.000 de kilograme în plus. De altfel, în ultimii zece ani, niciodată nu s-a înregistrat o producție sub 2.600 kilograme la hectar. Totuși, dintre culturile importante care se cultivă în județ, la grâu s-a înregistrat răul cel mai mic. Asta pentru că grâul a fost cultivat din toamna lui 2014 și a avut parte, în prima perioadă de creștere, de umiditate.
La cultura cartofului, după centralizarea a aproximativ 75% din suprafața ce trebuie recoltată, rezultă o producție de puțin peste 7 tone de cartof la hectar, față de 15 tone la hectar, o producție medie a ultimilor ani.
În ceea ce privește porumbul, din datele adunate până acum de Direcția Agricolă Suceava rezultă o producție de 2.163 kilograme boabe la hectar, față de peste 3.500 kilograme la hectar, producția medie estimată.
Vasile Costan, directorul Direcției Agricole Suceava, a declarat:
„Seceta și-a pus amprenta decisiv asupra producțiilor agricole, inclusiv la producătorii mari, care au aplicat tehnologie, au făcut eforturi, însă nu au putut salva mare lucru”.
Anul celor mai mici producții și al pierderilor
Chiar dacă în unele zone ale județului a plouat mai mult (zona Rădăuți-Siret de exemplu), cantitățile de precipitații au fost tot departe de necesar. Marii cultivatori de teren abia au reușit să obțină o producție care în alți ani era una medie pentru cei care fac agricultură pe suprafețe mici.
Ilie Homeniuc, a cărui societate cultivă cea mai mare suprafață de teren din județ, în zona Bălcăuți-Siret, a radiografiat situația:
“La cartof am obținut 15-16 tone la hectar, undeva la 50-60% din producția pe care o obțineam în mod normal. La porumb sunt pierderi de 40%, iar la soia de 60%. Nu am avut niciodată producții mai mici ca în acest an”.
Mihai Flutur, un alt fermier important care lucrează teren în zona Ițcani-Mitocu Dragomirnei, foarte afectată de secetă, s-a împăcat și el cu gândul că 2015 a fost anul pierderilor.
„Este un adevărat dezastru, la cartof nu avem nici cantitate și nici calitate, nu avem ce vinde. Cât despre porumb, am preferat să-l toc direct pe ogor, pentru furaje la animale, nu s-a meritat să îl recoltez. Este cel mai prost an din cei 25 de când fac agricultură”, a fost tranșant Mihai Flutur. Și în privința cartofului au fost agricultori care nu au mai intrat pe ogor cu mașinile de recoltat, ci au preferat să-l strângă cu forță de muncă, în ideea de a nu mai cheltui sume importante.
Cu cât se vând culturile agricole
În privința prețurilor, grâul se vinde cu 0,80 de lei kilogramul, cartoful cu 0,80-1 leu per kilogram, în timp ce la porumb cultivatorii nu obțin mai mult de 0,55-0,60 de lei la kilogram.
Marea problemă din acest an nu este legată însă de preț, ci de faptul că agricultorii nu prea au ce vinde.



Recomandări

Culturi întinse de grâu, distruse intenționat într-o acțiune de răzbunare: „E mare păcat la Dumnezeu”

Culturi întinse de grâu, distruse intenționat într-o acțiune de răzbunare: „E mare păcat la Dumnezeu”
Culturi întinse de grâu, distruse intenționat într-o acțiune de răzbunare: „E mare păcat la Dumnezeu”

Culturi întinse de grâu, distruse intenționat într-o acțiune de răzbunare: „E mare păcat la Dumnezeu”

Culturi întinse de grâu, distruse intenționat într-o acțiune de răzbunare: „E mare păcat la Dumnezeu”
Culturi întinse de grâu, distruse intenționat într-o acțiune de răzbunare: „E mare păcat la Dumnezeu”