Instanța supremă a înregistrat dosarul de corupție în care a fost deferit justiției vicepremierul Liviu Dragnea, acuzat de folosirea influenței sau autorității pentru obținerea de foloase necuvenite, și a stabilit primul termen de judecată în 18 februarie 2014.
Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat luni, într-un comunicat de presă, că Liviu Dragnea și alte 74 de persoane au fost trimiși în judecată în dosarul cunoscut sub numele de „Fraudă la referendum”.
Nicolae Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat și vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale”.
Anchetatorii susțin că Dragnea a fost susținut în fraudarea referendumului de 74 de președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt. Aceștia au fost trimiși în judecată petnru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.
„Infracțiunile reținute în sarcina persoanelor implicate în desfășurarea procesului de votare – președinți și membri ai secțiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei și-au încălcat atribuțiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât și liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora și introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obținute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanței.
Dosarul a fost adus luni la Înalta Curte de Casație și Justiție de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție, urmând să fie înregistrat la instanță și să se stabilească un prim termen de judecată, după repartizarea aleatorie la un complet de la Secția penală.
Dosarul privind referendumul a fost instrumentat de procurorul Lucian Papici, acesta fiind retras, din 2 octombrie, din funcția de șef al Secției I din DNA. Încetarea delegării lui Papici ca șef al Secției de combatere a corupției din DNA a fost dispusă de procurorul general, după ce tot Tiberiu Nițu, în 23 septembrie, dispusese delegarea acestuia pe aceeași funcție.
