Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat, marți, că în România corupția a devenit, „grație eforturilor instituțiilor anticorupție, o activitate riscantă”, el menționând că pentru MJ combaterea acestui fenomen rămâne o prioritate strategică.
Predoiu a amintit că „sunt deja mai bine de zece ani de când România dezvoltă politici anticorupție și a organizat instituții specializate în combaterea corupției”.
„Avem deja instituții pe care partenerii noștri europeni le consideră specializate și cu un palmares pozitiv și constant de mai bine de 4-5 ani de zile. Mă refer la DNA și mai recent la ANI”, a spus el, la o conferință pe teme de justiție.
El a amintit că există rapoarte ale CE care subliniază în mod constant faptul că România a menținut politicile anticorupție la un nivel satisfăcător sau bun și a menținut stabilitatea acestor instituții astfel încât ele să-și poată atinge scopul.
„Avem însă și un eurobarometru din februarie care ne spune că în ceea ce privește percepția privind corupția 96% din cetățenii români sunt total de acord că este o problemă gravă pentru țara lor”, a adăugat Predoiu.
Ministrul a declarat că aceste statistici pot fi interpretate în feluri diferite, însă a spus că nu trebuie privite ca un semn că rezultatul combaterii corupției este nul, ci dimpotrivă.
El a mai spus că problema corupției nu trebuie atacată dintr-un singur punct, exterior, din perspectiva instituțiilor anticorupție, ci trebuie atacată chiar din mijlocul societății prin eforturi de a schimba „cultura nerespectării legii într-o cultură a respectării legii”.
„Dar legea la rândul ei trebuie să fie clară, predictibilă, stabilă, de calitate. Și sigur că atunci când vorbim de legi nu poți să nu te gândești cine face legile, cine le scrie, cine le adoptă. Deci, este foarte important ca procesul politic la rândul lui să se ridice la un standard care să sprijine eforturile de combatere a corupției. Este foarte bine că instituțiile anticorupție nu disting după cum s-a putut vedea în ultimii ani între calitățile pe care diverse persoane le au atunci când desfășoară investigația anticorupție. Aceasta a creat un sentiment de insecuritate în ceea ce privește persoanele care sunt încă predispose la fapte de corupție”, a spus ministrul.
De altfel, potrivit lui Predoiu, „corupția a devenit în România grație eforturilor instituțiilor anticorupție o activitate riscantă”.
El a apreciat că în mod sigur va fi foarte greu de obținut o eradicare completă a corupției. „Dar nu cred că e un obiectiv imposibil. Ne-o arată experiența altor state care au reușit să țină corupția la un nivel foarte mic”, a adăugat el.
Ministrul a subliniat că există o „lipsă de complexe a instituțiilor anticorupție în ceea ce privește investigarea și anchetarea unor membri ai puterii judecătorești, ceea ce este un semnal că nimeni nu este mai presus de lege”.
„Fenomenul corupției afectează în mod direct nivelul de trai al cetățenilor pentru că afectează mediul de afaceri care vrea să funcționeze pe principiile concurenței loiale și calității. Oriunde avem corupție, concurența în afaceri este distorisionată și cel care suferă în final este consumatorul, cetățeanul. Nu mai vorbesc de interesele particulare ale României, cum ar fi cel de a atrage a fondurilor europene care implică un grad de integritate în instituțiile publice care să asigure pe de o parte celeritatea acestor proceduri și pe de altă parte faptul că banii vor merge acolo unde trebuie din perspectiva reglementărilor”, a spus el.
Ministrul a mai spus că, din punctul de vedere al Ministerului Justiției, „problema combaterii corupției rămâne una strategică, una prioritară”.
