Liderul PDL Buzău, deputatul Cezar Preda, a declarat, miercuri, într-un interviu pentru MEDIAFAX, că dacă democrat-liberalii vor aplica în continuare „poziția struțului”, s-au „nenorocit”, el susținând că aceia care au venit când partidul era la putere trebuie să lase „greii” să scoată PDL din criză
„Cei care au venit la treizeci și ceva la sută în partid n-au cum să rezolve asemenea situație, n-au cum să ne ajute. Îi respectăm, îi iubim, dar trebuie să înțeleagă că nu trebuie să mai spună ceva, nu trebuie să mai facă, pentru că ei nu știu ce înseamnă criza în partid, ei au venit la putere, ei au venit când toate lucrurile sunt roz, când se împart funcțiile, când se fac întâi miniștri și apoi vicepreședinți, când se fac întâi miniștri și apoi prim-vicepreședinți. În regulă, îi iubim, îi dorim în mijlocul nostru, am deschis partidul, dar acum e criză. Acum îi rugăm respectuos să lase greii partidului să încerce să facă din partidul ăsta monobloc”, afirmă Cezar Preda.
Cezar Preda consideră că în actuala conducere a PDL, aleasă la Convenția Națională din mai 2011, se află „oameni foarte buni”, însă nu toți sunt așa.
Liderul PDL Buzău consideră că unii membri ai conducerii centrale a partidului „n-au nicio treabă cu funcțiile pe care le-au luat, au fost într-o echipă și pentru a da o imagine nouă, de pictorial al acestui BPN au fost cooptați”.
El mai spune că Emil Boc și cei din jurul său trebuie să se hotărască ce face PDL în perspectiva alegerilor: „Luptăm să supraviețuim sau luptăm să câștigăm”.
Prezentăm fragmentul pe această temă din interviul acordat agenției MEDIAFAX de către deputatul Cezar Preda, liderul PDL Buzău:
Reporter: PDL este într-o criză. Unii minimalizează această situație, dar așa pare, cred că dumneavoastră știți mai bine. Ce a adus partidul în starea aceasta?
Cezar Preda: Ce sau cine?
Rep.: Ce sau cine.
C.P.: În general, starea unui partid depinde foarte mult de deciziile leadership-ului. Deci, nu te poți ascunde că deciziile leadership-ului duc partidul într-o anumită stare. Și aceste decizii pot fi comentate până la urmă obiectiv, în sensul că poți să iei niște decizii în anumite situații, mă refer la ceea ce înseamnă starea națiunii, care să nu ducă niciodată partidul în asemenea situații, pentru că starea națiunii este de așa natură să nu creeze până la urmă probleme unui partid. Dar România nu este într-o chestiune normală, într-o chestiune de bunăstare, într-o chestiune de liniște politică și economică care să facă mult mai ușoară viața unui leadership de partid.
Iar noi – citez aici un coleg de-al meu – n-am avut noroc pe lume ca și formațiune politică și conducem România sau avem un cuvânt greu în România într-o perioadă extraordinar de grea, când trebuie luate niște decizii nu numai politice, ci și economice extrem de dure, iar ceea ce trăim acum ca partid este rezultatul unor asemenea decizii. Cât de responsabil este leadership-ul în aceste decizii, fiecare dintre noi a spus cred în spațiul public și ne-am asumat fiecare, însă momentele de acest gen, momentele care preced interviului pe care îl dau obligă un partid să-și reevalueze foarte rapid modul de a conduce și de a lua decizii și să-și reevalueze până la urmă modul în care partidul se strânge în jurul leadership-ului și merge mai departe.
Rep.: Concret, cine este responsabil pentru situația în care se află PDL acum?
C.P.: Actuala conducere a PDL.
Rep.: Președintele Emil Boc?
C.P.: În frunte cu președintele Emil Boc. Și nu se poate deroga de așa ceva și nici nu cred că a încercat. Foarte mulți dintre ei și-au asumat, sunt în această nouă conducere aleasă democratic în Convenția din mai oameni foarte buni. Nu toți. Unii n-au nicio treabă cu funcțiile pe care le-au luat, au fost într-o echipă și pentru a da o imagine nouă, de pictorial al acestui BPN au fost cooptați. În schimb, sunt unii cu experiență și oameni care și-au asumat întotdeauna aceste stări, dar nimeni nu se poate deroga de la responsabilitate și noi, ca șefi de filială, până la urmă am avut un rol și avem un rol extraordinar de a duce mai departe mesaje și de a explica ce se întâmplă în teritoriu, de ce am ajuns aici.
Dar, încă o dată, noi nu avem o problemă acum cu națiunea română, acum, astăzi. Pentru că națiunea română ne va spune ce probleme avem cu ea la vot, pe 10 iunie și apoi în noiembrie. Noi avem o problemă cu ce spunem membrilor noștri de partid. Tot ce se dezbate în spațiul public de ieri, de la anunțarea lui Frunzăverde că va pleca din partid și a lui Darius Vâlcov și inclusiv astăzi cu interviul domnului Frunzăverde, orice reacție este pentru întregul activ de partid al PDL. Națiunea stă și vede cum ne spălăm noi rufele, cum reușim noi să depășim asemenea chestiune, cât de maturi suntem, cât de responsabili suntem în fața pierderii unuia dintre cei mai importanți lideri ai partidului și care e direcția pe care o luăm.
Dacă aplicăm poziția struțului în continuare, ne-am nenorocit. Nu vom lupta în 10 iunie și noiembrie pentru a câștiga alegerile, ci vom lupta pentru supraviețuire. Aceasta este întrebarea pentru care președintele meu de partid și noi toți, dar mai ales domnia sa și cei din apropierea domniei sale, pe care trebuie să și-o pună acum. Să se hotărască ce facem: luptăm să supraviețuim sau luptăm să câștigăm.
Pentru că dacă vrem să câștigăm, nu putem menține această stare a leadership-ului inerțială. Sunt deja o grămadă de ore în care președintele meu de partid n-a ieșit și eu vă spun: ca șef de filială, eu n-am primit un telefon de la președintele meu de partid să mă întrebe: „Măi, Cezar, tu ce zici? Uite ce se întâmplă. Eu, ca președinte de partid, în condiții grele, îmi sun fiecare șef și spun «Mă, voi ce credeți? E bine? Ce trebuie să fac eu?»”. Așa, să mă adun repede la Modrogan, claie peste grămadă, mai buni sau mai fripturiști, acolo, în birouri, suiți pe fotolii, pe scaune și să intru în discuții sterile și să nu iau nicio decizie sau că convoc un Colegiu Director în care să armonizez dinainte puncte de vedere, să ne lași pe noi fiecare să refulăm, cum am făcut de atâtea ori, și la sfârșit să treacă pe lângă urechile tale toate aceste refulări și să zici: „Mai doriți, mai e altă întrebare? Hai să mergem”. Atunci, dacă se continuă așa, ne-am terminat. Dacă nu punem piciorul în prag și considerăm că trebuie să facem ceva, e rău. Deci, asta reproșez.
Dar eu nu reproșez cu plecarea lui Sorin Frunzăverde, pentru că eu am făcut un apel pentru acest partid să fie un partid unit, pentru că eu cred – și o să vedeți -, sunt ferm convins că este un paradox: Sorin Frunzăverde un lider mare pleacă din partid, iar partidul are declicul și începe să se organizeze, să se strângă. Acum vor apărea la bătălie – o să vedeți – și Berceanu, și Videanu, și Blaga, și Negoiță, și Boagiu, și Preda și toți ăștia care au făcut într-adevăr partidul împreună cu Traian Băsescu de la 7% la treizeci și ceva. Cei care au venit la treizeci și ceva la sută în partid n-au cum să rezolve asemenea situație, n-au cum să ne ajute. Îi respectăm, îi iubim, dar trebuie să înțeleagă că nu trebuie să mai spună ceva, nu trebuie să mai facă, pentru că ei nu știu ce înseamnă criza în partid, ei au venit la putere, ei au venit când toate lucrurile sunt roz, când se împart funcțiile, când se fac întâi miniștri și apoi vicepreședinți, când se fac întâi miniștri și apoi prim-vicepreședinți. În regulă, îi iubim, îi dorim în mijlocul nostru, am deschis partidul, dar acum e criză. Acum, îi rugăm respectuos să lase greii partidului să încerce să facă din partidul ăsta monobloc, ca să ducem acest concept și idei și tot ce înseamnă acțiunea PDL în spațiul public să avem și credibilitate.
