Pomelnicele și importanța lor

Dacă ne gândim la tâlharul de pe cruce, răstignit alături de Mântuitorul Iisus Hristos și care I-a spus: „Pomenește-mă, Doamne, întru Împărăția Ta”, înțelegem că fiecare dintre noi are nevoie să fie pomenit înaintea lui Dumnezeu, mai ales în viața de dincolo, în viața cea veșnică. Fiecare credincios trebuie să fie pomenit la slujbele religioase, dar mai cu seamă la Sfânta Liturghie.
Pomenirea pe care o fac preoții la Sfântul Altar este de fapt pomenirea pe care o face Dumnezeu. Preotul pomenește prima oară la proscomidie, în timpul Utreniei la bisericile de mir, iar la mănăstiri, în timpul Acatistelor sau a Ceasurilor, iar fiecare părticică pomenită stă apoi lângă Trupul lui Hristos, la vii sau morți.
Este cel mai important ca părticica scoasă din prescură cu nume să stea lângă Trupul Mântuitorului. Trebuie să ne amintim să scriem pomelnice și pentru adormiți, de care de multe ori uităm. Există temeiuri scripturistice și patristice pentru pomelnicele morților. O poezie scrisă de Ioan Iacob Hozevitul ne arată că un preot a fost reclamat la episcop și enoriașii s-au dus la ierarh pentru a-l caterisi. Când episcopul a vrut să semneze actul de caterisire, niște glasuri l-au îndemnat să nu facă acest lucru. Acele glasuri, după cum a mărturisit preotul respectiv, erau ale celor adormiți pe care preotul îi pomenea mereu în altar.
Ce trebuie să conțină pomelnicul?
Pomelnicul trebuie să fie concis și fără multe adaosuri. Foarte multe pomelnice aduse la biserică sunt adevărate romane, pentru că oamenii, pe lângă numele așezate pe hârtie, își povestesc întreaga viață. Înaintea lui Dumnezeu nu trebuie să spunem toate acestea. Este nevoie să punem numele noastre în pomelnice, iar Dumnezeu știe pentru fiecare ce are nevoie. Pomelnicul pe care îl ducem la altar trebuie încredințat preotului înainte de Sfânta Liturghie, în timpul slujbei de dimineață, a Utreniei, și nu în timpul Sfintei Liturghii, când putem deranja preotul și slujba.
Pomelnicele pentru vii trebuie să conțină în primul rând preotul duhovnic, apoi nașii de botez și de cununie dacă este cazul și apoi capul familiei și ceilalți membri. Nu trebuie să se uite nici finii de botez sau de cununie. La morți, trebuie să pomenim preotul duhovnic ce a trecut la cele veșnice. Este o poruncă a Bisericii și a lui Dumnezeu lăsată prin Sfinții Părinți să ne rugăm pentru cei adormiți. Există foarte multe minuni, când multe suflete au fost scoase din iad datorită acestor rugăciuni făcute de cei vii. Trebuie să ne rugăm pentru cei adormiți, pentru ca Dumnezeu să le ierte păcatele nespovedite.
(Ziarul Lumina)