Peste 35 la sută dintre femei au avut cel puțin un avort, la categoria de vârstă 18 – 32 de ani procentul întreruperilor de sarcină fiind în scădere față de anii precedenți, rezultă dintr-un sondaj realizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP), prezentat miercuri.
Potrivit IPP, „femeile din eșantionul cercetării, reprezentative la nivel național, au în general un nivel scăzut de educație sexuală, respectiv în domeniul sănătății reproducerii și cunosc foarte puțin despre efectele folosirii mijloacelor de contracepție”.
„În locul asumării de responsabilități pe baza accesării cât mai multor informații, ele așteptă ca statul să facă mai mult. 46 la sută din respondentele la sondaj pretind că nu ar fi îngrijorate că ar putea rămâne însărcinate fără să își dorească”, se arată în documentul citat.
Astfel, potrivit răspunsurilor primite, 36 la sută dintre femei au avut cel puțin un avort. Totodată, o femeie din patru cu vârste peste 33 ani a declarat că a făcut cel puțin un avort.
Specialiștii spun că numărul femeilor cu vârste cuprinse între 18 – 32 de ani care au făcut întreruperi de sarcină este în scădere față de cercetări similare din anii precedenți.
Autorii studiului consideră că îngrijorător pentru responsabilitatea fiecăreia față de controlul stării de sănătate este și procentul de 47 la sută al celor care spun că au făcut un control ginecologic mai rar de o dată pe an.
„Mai grav, cinci la sută spun că nu au fost niciodată la un control de specialitate, ceea ce este îngrijorător pentru starea de sănătate a femeilor, de unde și incidența tot mai mare a cazurilor de cancer de col uterin”, apreciază șeful Clinicii de Obstetrică și Ginecologie de la Spitalul Elias din București, profesor doctor Radu Vlădăreanu.
IPP consideră că nivelul scăzut de educație privind sănătatea reproducerii ar trebui să stea în atenția autorităților executive și a parlamentarilor care inițiază idei privind limitarea întreruperilor de sarcină prin măsuri administrative.
Deși majoritatea femeilor (67 la sută) pretind că știu suficient în legătură cu metodele de prevenire a sarcinilor nedorite dar că nu le folosesc (48 la sută nu folosesc prezervativ, 56 la sută nu folosesc anticoncepționale), 52 la sută afirmă că au auzit despre reacții adverse pe care anticoncepționalele orale le-ar produce.
„Ca medic specialist în endocrinologie, recomand femeilor să se documenteze și să caute informații de la specialist. Din păcate, în acest moment ele susțin că accesează informații de specialitate prin faptul că urmăresc la televizor un pretins specialist sau folosesc părerile unor cunoștințe care la rândul lor au fost la medic pentru propria problemă”, a arătat conferențiar doctor Cătălina Poiană, de la Institutul de Endocrinologie „C.I. Parhon” din București.
Inițiatorii sondajului afirmă că dovada faptului că femeile nu au cunoștințele necesare în acest domeniu vine și din procentul aproape egal al celor care fie consideră că folosirea unui mijloc contraceptiv nu a avut niciun efect asupra vieții de cuplu (50 la sută), fie că a îmbunătățit-o (47 la sută). Totodată, 12 la sută dintre femei cred în prezent că partenerii lor nu ar fi de acord ca acestea să folosească anticoncepționale.
Cercetarea lansată de IPP este finanțată cu sprijinul Merck Sharp & Dohme (MSD) România și s-a desfășurat în perioada 28 februarie – 10 martie 2012 prin operatorii IPP Data Research, pe un eșantion reprezentativ pentru populația de femei cu vârste cuprinse între 18 și 49 ani, având o eroare tolerată de +/-3 la sută.
Ministerul Sănătății consideră utilă consilierea femeii care dorește să facă avort, așa cum se obișnuiește în multe țări europene, însă nu poate interzice această intervenție, întrucât ar fi încălcate drepturile pacientului, declara recent secretarul de stat Cristian Irimie.
„Considerăm util ca medicii să stea de vorbă cu femeile care ar vrea să facă avort, înainte de intervenție. Să le explice în ce constă intervenția și care sunt riscurile aferente. Să le dea un timp în care să reflecteze asupra deciziei privind întreruperea sarcinii, să discute cu soțul sau cu familia, cu cei apropiați”, a spus secretarul de stat.
Totodată, Irimie a subliniat că nimeni nu poate interzice unei femei să facă întrerupere de sarcină, după ce a fost consiliată, întrucât ar fi încălcat dreptul pacientului.
Secretarul de stat a făcut aceste precizări după ce deputații Sulfina Barbu și Marius Dugulescu au inițiat un proiect de lege pentru înființarea, funcționarea și organizarea cabinetelor de consiliere pentru criza de sarcină.
Potrivit inițiatorilor, România se confruntă cu o acută lipsă de informare și educație asupra consecințelor avortului, aceasta fiind și una dintre cauzele pentru care România are o rată foarte mare a avorturilor, respectiv 520 la 1.000 de născuți vii și 115.000 de întreruperi de sarcină în 2009, potrivit statisticilor Ministerului Sănătății.
Consilierea pentru criza de sarcină poate fi făcută de medic, psiholog sau asistent social, se mai arată în proiect.
Medicul care a depistat sarcina este obligat să informeze femeia că nu poate face avort fără dovada unui cerificat de consiliere emis în cabinetul de consiliere pentru criza de sarcină, prevede aceeași propunere legislativă. Consilierea se va realiza prin cel puțin o ședință, în funcție de voința gravidei. De asemenea, gravida poate avea o perioadă de gândire de cinci zile în care să reflecteze la sfaturile primite de la medic, psiholog sau asistentul social din centrul de consiliere.
Medicul ginecolog nu poate efectua întreruperea voluntară a sarcinii fără dovada certificatului de consiliere, decât în cazul în care „continuarea sarcinii pune viața gravidei în pericol grav, iminent și care nu poate fi înlăturat altfel”, se arată în proiectul deputaților PDL.
Proiectul este contestat de peste 20 de organizații neguvernamentale, care au solicitat Executivului să respingă propunerea legislativă privind înființarea cabinetelor de consiliere pentru criza de sarcină, care, în opinia reprezentanților societății civile, își propune „manipularea deciziilor personale ale pacientelor”.
Statisticile Ministerului Sănătății arată că rata avorturilor a înregistrat o creștere semnificativă între 1970 și 1980, a scăzut în 1989, pentru ca în 1990 să fie înregistrat un maxim al întreruperilor de sarcină.
