urmează o serie de negocieri îndelungate cu Consiliul pentru a ajunge la o variantă comună a documentului, care se va întoarce în Legislativul european.
Votul a fost posibil, după ce grupurile politice din Parlamentul European au negociat, săptămâna trecută, mai multe amendamente.
Europarlamentarii au votat amendamentul care interzice țigările mentolate și cele slim. Totodată, s-a ajuns la un compromis privind comercializarea țigărilor electronice. Astfel, acestea vor fi comercializate în orice fel de magazine, nu doar în farmacii, așa cum se stipula inițial.
După votul de marți, raportorul Linda McAvan are mandat să negocieze cu Consiliul pentru versiunea finală a Directivei, care se va reîntoarce în Parlament.
Se estimează că negocierile vor dura mai multe luni și vor fi complicate, întrucât statele membre vor avea numeroase obiecții la textul adoptat în Parlamentul European, în funcție de propriile interese. Spre exemplu, România nu este avantajată de trecerea amendamentului privind țigările slim și cele mentolate, întrucât acestea reprezintă 15% din piața totală românească.
Directiva anti-tutun are puține șanse să fie adoptată de către actualul Legislativ.
După ce va fi adoptată varianta consolidată, statele membre au la dispoziție 5 ani pentru aplicarea prevederilor Directivei.
„Votul de astăzi este unul rațional, care ține cont de situația actuală din Europa și nu pune în dificultate industria de tutun”, a precizat pentru MEDIAFAX europarlamentarul PNL Renate Weber.
Propunerea de revizuire urmărește să tragă un semnal de alarmă asupra consecințelor negative ale consumului de tutun (diferite tipuri de cancer, afecțiuni cardiovasculare, risc crescut de orbire, impotență, fertilitate redusă, impact asupra fătului nenăscut etc.).
Cea mai importantă cauză de moarte prematură în UE
„Tutunul este cea mai importantă cauză de moarte prematură în UE, fiind responsabil de aproape 700.000 de decese în fiecare an. Propunerea se concentrează asupra începerii consumării produselor din tutun, în special de către tineri, luând în considerare faptul că 70% din fumători încep să fumeze înaintea vârstei de 18 ani, iar 94% înaintea vârstei de 25 de ani”, se arată în text.
Cantitățile maxime de gudron, de nicotină și de monoxid de carbon, precum și metodele de măsurare rămân aceleași ca în Directiva 2001/37/CE.
Actuala Directivă nu armonizează reglementarea de către statele membre a aditivilor, astfel că revizuirea vizează interzicerea, în toate țările, a comercializării produselor din tutun „cu arome caracteristice, cum ar fi aromele de fructe sau ciocolată”. De asemenea, vor fi interziși aditivii asociați cu energia și vitalitatea (cafeina și taurina) sau care creează impresia că produsele au beneficii pentru sănătate (vitaminele).
Pe de altă parte, propunerea exonerează produsele din tutun altele decât țigaretele, tutunul de rulat și produsele din tutun nefumigene (trabucuri, țigarete de foi și tutun de pipă), de unele dispoziții, cum ar fi interzicerea produselor cu arome caracteristice. Această exonerare este justificată de faptul că aceste produse sunt preferate mai ales de consumatori mai în vârstă, în timp ce propunerea se concentrează pe reglementarea produselor din tutun astfel încât acestea să nu încurajeze tinerii să înceapă să le consume.
Propunerea prevede că avertismentele combinate (ilustrație plus text) de 75% ar trebui să fie afișate pe ambele fețe ale pachetelor de produse din tutun, prezentate în rotație. Pentru a spori vizibilitatea avertismentelor de sănătate de pe produsele din tutun nefumigene, va trebui ca ele să fie amplasate pe ambele fețe ale ambalajului.
Interdicția privind introducerea pe piață (inclusiv vânzarea transfrontalieră la distanță) a tutunului pentru uz oral (tutun snus) este menținută.
Totodată, Propunerea de modificare introduce noi categorii de produse din tutun, introduse pe piață după intrarea în vigoare a Directivei din 2001.
O noutate o reprezintă și reglementările privind produsele care conțin nicotină, acestea nefiind incluse în domeniul de aplicare al Directivei 2001/37/CE. Documentul stipulează că produsele au o cantitate de nicotină de peste 2 mg sau o concentrație de nicotină de peste 4 mg/ ml pot fi introduse pe piață numai în cazul în care au fost autorizate ca medicamente, în condițiile unui raport riscuri/beneficii pozitiv. Propunerea elimină divergențele legislative actuale dintre statele membre și tratamentul diferențiat al terapiilor de substituire a nicotinei.
Documentul oferă statelor membre posibilitatea de a introduce dispoziții mai stricte dacă acestea sunt justificate prin necesitatea de a proteja sănătatea publică.
„Votul de astăzi din Parlamentul European a introdus îmbunătățiri marginale în anumite zone, dar a desconsiderat totuși părerile a milioane de cetățeni europeni, inclusiv ale angajaților noștri, ale comercianților, ale cultivatorilor de tutun și ale consumatorilor adulți care vor fi afectați de aceste măsuri. Până la urmă, europarlamentarii au votat interzicerea unui întreg segment al pieței legale, în pofida creșterii inevitabile a comerțului ilegal. Membrii Parlamentului European nu au reușit să asigure un cadru adecvat pentru produsele cu impact negativ redus și au propus avertismente grafice de mari dimensiuni și standardizarea ambalajelor – chiar dacă riscurile fumatului sunt deja bine cunoscute – aparent fără a fi preocupați de aspectele referitoare la drepturile de proprietate protejate în baza Cartei UE”, a declarat Drago Azinovic, președinte pentru regiunea UE în cadrul Philip Morris International.
Philip Morris International (PMI) este cel mai mare producător internațional de țigarete, deținând șapte dintre primele 15 mărci internaționale din lume. În 2012, PMI deținea aproximativ 16,3% din piața globală de țigarete în afara SUA, sau 28,8% cu excepția Chinei și a Statelor Unite ale Americii.
