Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România cere Ministerului Sănătății să păstreze eritropoetina pe lista de medicamente compensate în cazul pacienților cu hepatită cronică virală B, C și D, precum și pentru cei cu ciroză virală.
„În urma consultărilor pe care le-am avut cu mai mulți medici gastroenterologi și de boli infecțioase (care tratează pacienți cu hepatite cronice virale) am aflat că există riscul să apară tot mai mulți pacienți care vor întrerupe tratamentul din cauza anemiei și astfel vor fi bani aruncați pe fereastră pentru tratamentul antiviral deja urmat. Suntem de părere că Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) vor avea ulterior costuri mult mai mari, pentru că acești pacienți vor solicita o nouă cură de tratament”, se arată într-un comunicat de vineri al Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România.
În opinia reprezentanților pacienților, ar putea fi impuse reguli mai severe în ceea ce privește folosirea eritropoetinei, dar în nici un caz nu trebuie eliminată de pe lista de compensate.
„Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății au redus deja costurile pentru aceste medicamente încă din anii trecuți, prin faptul că se compensează sută la sută doar cea mai ieftină eritropoetină de pe piață. Potrivit specialiștilor, eritropoetina este necesară la pacienții care dezvoltă anemie, mai ales în cursul terapiei hepatitei C. Astfel, eliminarea acesteia de pe lista de compensate sută la sută va duce la diminuarea răspunsului virusologic susținut, adică vindecarea hepatitei C, deoarece, compensator, va fi necesară scăderea dozei de ribavirină. Implicit, cum susțin toate studiile clinice, scăderea dozei de ribavirina determină o rată mult mai crescută de recădere a hepatitei C. În plus, aceste medicamente ajută pacientul aflat în tratament să depășească mai bine stările de anemie de pe perioada tratamentului”, a precizat sursa citată.
Potrivit Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice, chiar dacă în prospectul medicamentului nu este prevăzută folosirea acestor substanțe în anemia asociată tratamentului antiviral, atât în protocolul terapeutic românesc, cât și în ghidurile de tratament european și american este menționată folosirea acestor medicamente în tratamentul suportiv.
„În plus, folosirea tratamentului adjuvant pentru anemie crește semnificativ calitatea vieții la pacienții în tratament antiviral cu anemie, aspect important pentru pacienți și neglijat în România”, a precizat sursa citată.
Pacienții cu afecțiuni hepatice consideră că Ministerul Sănătății trebuie să privească spre situația din România, „o țară cu prevalență destul de mare în ceea ce privește infecția cu virusul hepatitic C și B”, și să țină cont de posibilitățile românilor de a-și achiziționa un astfel de tratament.
„Nu ni se pare etic ca remediul pentru un efect secundar (anemia) la o terapie să fie pus în spatele pacientului care și așa plătește multe analize pe parcursul tratamentului, de multe ori pentru că analiza nu este compensată ori s-au terminat fondurile”, au adăugat membri APAHR.
