Șeful Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Codruț Olaru, a declarat, joi, că din moment ce procurorii au blocat mare parte din conturile pe care le deține la această dată deputatul Mihail Boldea, speranța este că nu are sursă de finanțare foarte mare.
Întrebat dacă Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) are indicii ca înainte să părăsească România, Mihail Boldea și-a lichitat conturi, Codruț Olaru a spus: „Vă pot da un singur alt exemplu, de altă natură, nu neapărat bănească: cu o lună înainte de punerea sub învinuire, casa în care locuiește a fost înstrăinată, în mod formal, în mod categoric, tatălui său”.
Avocatul Mihail Boldea, deputat (fost PDL, apoi UNPR-n.r.), a părăsit în 17 martie România, cu destinația Ankara, ulterior luând un avion către o țară exotică. Cu o zi înainte fusese convocat la DIICOT pentru a fi audiat, însă s-a prevalat de dreptul de a tăcea.
Luni, 19 martie, DIICOT a cerut Parlamentului aviz pentru a îl rețină, aresta și percheziționa pe deputat.
Ulterior, în 20 martie, Camera Deputaților i-a ridicat imunitatea lui Boldea pentru a fi percheziționat, reținut și arestat, însă parlamentarul plecase din țară.
Joi, procurorii DIICOT au început urmărirea penală împotriva lui George Ștefan Boldea, fratele mai mic al deputatului Mihail Boldea, și a tatălui acestuia, Gheorghe Boldea, pentru spălare de bani, au declarat surse judiciare pentru MEDIAFAX.
Anchetatorii spun că Mihail Boldea, în urmă cu o lună, și-a vândut casa în care locuia tatălui său, totodată donându-și trei apartamente fratelui său, Ștefan Boldea, faptele intrând sub incidența infracțiunii de spălare de bani.
În 2011, deputatul Mihail Boldea i-a donat lui George Ștefan Boldea trei apartamente și i-a acordat împrumuturi în valoare de 270.000 de euro.
Întrebat despre o aplicare a confiscării extinse a averii în cazul lui Boldea, procurorul șef Codruț Olaru a afirmat că, deocamdată, se discută la nivelul cadrului legislativ actual.
Procurorul general al României, Codruța Kovesi, susține că investigațiile în cauzele complexe au relevat limitările cadrului în care procurorii acționează, oficialul pledând atunci pentru conficarea averilor nejustificate ale condamnaților.
În opinia lui Kovesi, pentru a fi cu adevărat eficienți procurorii este nevoie, însă, și de o intervenție legislativă. „Se întâmplă de multe ori, ca unui traficant de droguri să i se poată confisca doar sumele obținute la ultima tranzacție sau unui funcționar corupt să i se confiște doar ultima mită și să nu fie posibilă confiscarea averii pe care, în mod vădit nu o putea obține din venituri legale. Este inechitabil și nu putem continua în acest mod”, susținea Codruța Kovesi.
Potrivit șefului Ministerului Public, justiția va fi într-adevăr eficientă atunci când un condamnat va pierde toate bunurile dobândite nelegal. „Atunci n-o să mai vedem situații în care infractorii își asumă riscul de a petrece un timp în închisoare știind că, după eliberare vor conduce mașini de lux și vor locui în vile obținute prin ilegalități, preciza Kovesi.
Procurorul general declara că este nevoie de norme care să răstoarne sarcina probei cu privire la caracterul licit al averii persoanelor condamnate.
„O astfel de reglementare funcționează deja în majoritatea statelor europene, iar Curtea de la Strasbourg a considerat-o ca fiind în concordanță cu standardele în materia drepturilor omului. România trebuie să implementeze Decizia-cadru 212 a Consiliului Uniunii Europene referitoare la confiscarea extinsă nu doar pentru a ne îndeplini obligațiile asumate ca stat comunitar, ci în primul rând, pentru a răspunde unei nevoi sociale presante”, a explicat Kovesi.
Ministerul Public a propus modificări ale legii, iar la scurt timp Ministerul Justiției a inițiat proiectul de lege pentru completarea Codului penal și a Legii 286/2009 privind Codul penal, privind confiscarea extinsă.
Confiscarea extinsă a averii a fost unul dintre subiectele discutate în 7 decembrie 2011 de către procurorul general al României, Codruța Kovesi, cu șeful FBI (Federal Bureau of Investigation) din cadrul Departamentului de Justiție al USA, Robert S. Mueller III.
În 13 decembrie 2011, Comisia juridică a Senatului a adoptat cu unanimitate de voturi propunerea legislativă a MJ privind confiscarea extinsă.
