Agenția Națională de Transplant (ANT) va fi reorganizată, odată cu celelalte instituții subordonate Ministerului Sănătății, întrucât are multe deficiențe, a declarat, marți, ministrul Eugen Nicolăescu.
„Agenția Națională de Transplant, din punctul meu de vedere, funcționează ca o instituție birocratică. Nu este o instituție care să prognozeze, care să ajute la elaborarea programelor, care să monitorizeze și să țină registrul de transplant așa cum ar fi normal în orice țară civilizată. Drept pentru care, având așa de multe deficiențe, trebuie reorganzați”, a explicat ministrul Sănătății, răpunzând la o întrebare privind intenția de reorganizare a ANT, marți, la conferința „Transplantul, pacientul în stare post transplant și viața cotidiană a acestuia”.
Potrivit ministrului, atunci când va fi făcută reorganizarea tuturor instituțiilor subordonate Ministerului Sănătății, și ANT va intra în acest proces.
Prezent de asemenea la conferință, profesorul Irinel Popescu, șefului Clinicii de chirugie și transplant hepatic Fundeni și cel care a realizat primul transplant hepatic din România, a spus că anul acesta au fost realizate 96 de operații de acest fel, ajungându-se în total la 493. Rata de supraviețuire imediată după o astfel de operație este de 93 la sută, iar cea de supraviețuire globală – 70 la sută, în România, a mai precizat Popescu, precizând că aceste cifre sunt la nivelul celor internaționale, dar că ar putea fi îmbunătățite, în România fiind nevoie de peste 100 de operații de transplant hepatic pe an.
La rândul său, profesorul Ionel Sinescu, șeful Clincii de chirurgie urologică și transplant renal Fundeni a arătat că efectuarea unui transplant presupune și muncă neplătită, depusă de medicii de la terapie intensivă, care trebuie să identifice donatorul și să-l mențină în moarte cerebrală, sau de cei care merg la recoltări, iar plata acestora ar trebui să fie inclusă în costul operației.
„Este firesc să fie așa pentru că nu poți suprasolicita oamenii la infinit, fără să le oferi nimic. Orice muncă trebuie răsplătită. (…) Pentru noi, care facem fel de fel de intervenții chirugicale de dificultăți deosebite, transplantul nu mai înseamnă ceva extraordinar. În schimb, înseamnă ceva deosebit ceea ce faceți dumeavostră în sălile de terapie intensivă, menținerea donatorilor în moarte cerebrală, în condiții deosebite, creșterea numărului de organe care se pot transplanta”, a spus Sinescu, adresându-se cadrelor medico-sanitare prezente.
