Masteratul pare a fi veriga slabă în lanțul învățământului superior românesc, dar experiențele pozitive recente ale universităților care au pregătit astfel de programe pentru 2008-2009 și ale ARACIS ar putea îmbunătății situația, potrivit unui raport al Asociației Universitare Europene (EAU). Asociația Universitare Europene a evaluat, pe durata anului universitar 2007-2008, activitatea Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS), concuziile fiind prezentate, luni, într-o conferință de presă.
Una dintre problemele sesizate de evaluatorii EAU în învățământul superior românesc vizează programele de masterat.
Prima serie de noi programe de masterat (al doilea ciclu Bologna) la universitățile din România va începe din toamna anului 2008 pentru prima generație de studenți care au absolvit noile programe de licență pe o perioadă de trei ani. Numai programele acreditate de masterat vor avea dreptul să funcționeze, iar ARACIS a lucrat în strânsă legătură cu universitățile în acest sens.
Comisia de evaluare a aflat că multe universități au fost la început destul de reticente în ceea ce privește desfășurarea unui exercițiu de autoevaluare referitor la programele lor de masterat și a existat o discuție politică dacă programele sub nivelul de licență să fie sau să nu fie supuse acreditării ori evaluării, însă universitățile care au fost supuse evaluărilor au fost mulțumite cu ceea ce au dobândit.
Comisiei i s-au adus la cunoștință argumente care au propus ca universitățile acreditate să fie responsabile în mod autonom pentru propriile programe de masterat. Aceste argumente se bazează pe exemple din sistemele naționale din Europa și din alte țări în care universitățile beneficiază de o mai mare autonomie și în care programul de masterat s-a dezvoltat pe o perioadă mai lungă.
În opinia Comisiei de evaluare, problema imediată la nivel de masterat pentru învățământul superior românesc pare a fi lipsa de pregătire a sistemului în general în furnizarea de programe noi și potrivite din al doilea ciclu pentru studenții care vor absolvi în anii următori programele de licență Bologna.
Această situație include întârzierile Ministerului Educației în a elabora reglementările referitoare la al doilea ciclu și o listă oficială de specializări – pe care comisia le afirmă ca realitate nu ca declamație de valoare asupra necesității sau eficacității -, ritmul lent al multor universități de a propune și realiza programe de masterat pentru potențialii studenți și trecerea acestora spre o etapă în care sunt pregătite pentru a fi supuse acreditării, lipsa de dialog a universităților în acest proces de planificare cu angajatorii și alți factori interesați relevanți, și presiunea viitoare asupra ARACIS de a se asigura că procesul de acreditare poate într-adevăr, dacă este cazul, să se desfășoare în cel mai scurt timp disponibil.
Potrivit raportului, programul de masterat este legat din multe puncte de vedere de sistemul de finanțare a cercetării și de doctorat, și este important ca aceste elemente diferite să rămână coerente.
Totuși, experiențele pozitive recente ale acelor universități care au pregătit programe de masterat pentru anul universitar 2008-2009 și ale ARACIS oferă o bază pentru asigurarea ca această verigă să fie consolidată în anii următori, se mai arată în raport.
Comisia de evaluare a observat că ARACIS se află încă în proces de definire a abordării referitoare la asigurarea calității pentru al treilea ciclu. În acest proces, ARACIS ar trebui să lucreze în strânsă legătură cu Consiliul Național pentru Cercetare în Învățământul Superior care acreditează și finanțează centrele de cercetare.
„Reprezentanții studenților întâlniți în timpul vizitelor comisiei EUA au oferit analize clare ale provocărilor actuale ale rolului studenților în asigurarea calității din învățământul superior românesc. Acestea includ: nevoia instituțiilor de a se concentra pe identificarea și abordarea internă a aspectelor și problemelor legate de calitate, decât pe concentrarea asupra aspectelor legate de asigurarea externă a calității; nevoia ca instrumentele îmbunătățite să identifice opiniile și percepțiile studenților; dificultățile care rezultă din niveluri scăzute ale participării studenților la mecanismele de feedback; nevoia de a stimula mai mulți profesori să implice studenții în asigurarea internă a calității și să ofere feedback studenților; nevoia ca facultățile care organizează mecanisme de feedback ale studenților să publice rezultatele acestora astfel încât atât studenții, cât și profesorii să poată vedea rezultatele eforturilor lor”, potrivit raportului prezentat luni.
Președintele ARACIS, Ioan Curtu, a declarat că din cele 1800 de dosare pentru acreditarea studiilor de master depuse de instituțiile de învățământ superior, au fost respinse 165. Există cazuri în care la master au fost acceptați 300 sau 400 de studenți, deși pentru a păstra exigențele, facultățile pot accepta maximum 50 de studenți.
