Procurorul general Codruța Koves a declarat, joi, că trebuie să existe o măsură corelativă prin care să împiedici plecarea din țară a unui suspect, întrucât la acest moment nu se pot dispune două măsuri preventive pentru aceeași faptă, demnitarul referindu-se la situații generate de imunitate.
„Eu am declarat de fiecare dacă când am avut un astfel de caz. În primul rând, această imunitate și această procedură n-ar avea ce să caute în procedurile judiciare. La primele cazuri solicitate s-a ridicat problema publicității, la următoarele cazuri s-a ridicat problema discutării în public a probelor de la dosar, vedeți și dumneavoastră în situația percheziției că de multe ori solicită obținerea unei autorizație de percheziție, dar eficiența acestei autorizații nu-și mai are locul după trei-patru zile cum s-a discutat și la televizor”, a spus procurorul general al României, răspunzând unei întrebări privind eventuala eliminare a imunității în cazul parlamentarilor implicați în afaceri judiciare.
În acest context, Codruța Kovesi a indicat un caz foarte mediatizat, al unui deputat care urma să fie arestat, pentru care s-a dat avizul de către Parlament.
„Este foarte dificil să faci anchetă în astfel de situații, însă chiar dacă această imunitate nu va fi eliminată, trebuie prevăzută în Codul de procedură penală o situație specială pentru acest gen de proceduri. Când ți se solicită să obții un aviz cum este cel al deputaților, al senatorilor sau cum este avizul pentru judecători și procurori (solicitat Consiliului Superior al Magistraturii-n.r.) trebuie să ai o măsură corelativă pe care poți s-o dispui și prin care să îl impiedici pe suspect să părăsească țara, pentru că nu poți să dispui două măsuri preventive pentru aceeași faptă”, a explicat Kovesi.
În acest context, procurorul general a dat exemplul cazul Sorin Ovidiu Vîntu, în care procurorii, pentru a evita eventuala plecare a omului de afaceri, s-a instituit măsura interdiciției de a părăsi țara, iar în momentul în care reprezentantul Parchetului a cerut judecătorului arestarea preventivă, măsura a fost repinsă tocmai pentru că nu se pot lua două măsuri preventive pentru aceeași faptă.
„Există o practică judiciară în acest sens, că nu poți să dispui două măsuri în același timp și din moment ce ai dispus măsura obligării de a nu părăsi țara este foarte greu să obții măsura arestării”, a subliniat Kovesi.
Mihail Boldea a părăsit România în 17 martie când încă Parlamentul nu i-a ridicat imunitatea și nu avizase cererea procurorilor DIICOT de arestare a deputatului.
Parlamentul s-a pronunțat în 20 martie.
Potrivit procurorilor DIICOT sunt date și indicii rezonabile în legătură cu participația penală a deputatului Mihail Boldea, în perioada 2006 – 2011, în obținerea unor importante foloase materiale, injuste, prin inducerea în eroare a unor persoane, cu ocazia încheierii unor contracte de vânzare-cumpărare ale unor imobile, ascunzând situația juridică reală a acestora ori existenței unor convenții comerciale în ceea ce privește bunurile.
Pentru obținerea foloaselor materiale injuste, în perioada 2006 – 2008, deputatul Boldea (fost PDL) ar fi constituit un grup infracțional organizat împreună cu Mihaela Cristina Bolboceanu – avocat în cadrul Baroului Galați, Aurica Maria Luchiniuc – arbitru în cadrul Curții de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie Galați și fost subprefect al județului Galați, Elena Petrea – secretar în cadrul Cabinetului Individual de Avocatură „Boldea Mihail” și Tănase Petrică.
Vineri seara, 16 martie, în acest dosar, judecătorii Curții de Apel Galați au admis propunerea DIICOT și au emis mandate de arestare preventivă pe numele a șase persoane, respectiv Elena Petrea, secretara cabinetul de avocatură al lui Mihail Boldea, Alexandru Bogdan Boza, fost membru PDL, Tudorel Vrânceanu, Sava Lucian Mirică, Carmen Mirică și Ștefan Lazăr.
De asemenea, fostul subprefect de Galați Aura Luchiniuc și avocata Mihaela Bolboceanu au primit interdicția de a părăsi localitatea.
Decizia poate fi contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Potrivit DIICOT, în acest caz Mihail Boldea este cercetat pentru că ar fi determinat alte persoane să falsifice o serie de documente oficiale, respectiv patru hotărâri, patru expertize judiciare, adrese ca fiind emise de Primăria municipiului Galați, de la Arhivele Naționale – Direcția Județeană Galați sau de la Trezoreria municipiului Galați. Ulterior, aceste documente au fost folosite în fața instanțelor de judecată ori a altor instituții și autorități în vederea obținerii, în mod fraudulos, a dreptului de proprietate asupra unui număr de nouă imobile de pe raza municipiului Galați.
Astfel, ar fi fost atestate fapte sau împrejurări necorespunzătoare cu adevărul, respectiv s-au pronunțat hotărâri judecătorești ori s-au efectuat mențiuni în registrele Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Galați.
Boldea este acuzat și de spălare de bani, respectiv că ar fi ajutat terțe persoane în a ascunde ori a disimula proprietatea unor bunuri imobile ori drepturi asupra unor astfel de bunuri, deși știa că acestea provin din comiterea unor infracțiuni, cum ar fi fapte legate de traficul de ființe umane. Totodată, deputatul ar fi ajutat la dobândirea unor bunuri imobile (terenuri, clădiri și apartamente), cunoscând că acestea provin din comiterea unor infracțiuni.
