Uniunea Judecătorilor din România cere CSM să sesizeze Avocatul Poporului pentru a supune Codul insolvenței controlului la Curtea Constituțională, susținând că actul normativ nesocotește flagrant dispozițiile articolului 115 din Constituție, ce limitează situațiile în care Guvernul poate emite OU.
Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) arată luni, într-un comunicat de presă remis agenției MEDIAFAX, că una dintre responsabilitățile majore ale Guvernului este aceea de a contribui la crearea unui cadrul legislativ coerent, previzibil și stabil, care să asigure exercitarea drepturilor și libertăților cetățenești și funcționarea eficientă a instituțiilor statului.
„Adoptarea unui cod juridic, așa cum este Codul insolvenței, prin ordonanță de urgență este un act fără precedent, care nesocotește flagrant dispozițiile art.115 din Constituția României, ce limitează în mod expres situațiile în care Guvernul poate emite ordonanțe de urgență”, susțin reprezentanții UNJR.
În opinia acestora, noul Cod al insolvenței este un act normativ de o importanță deosebită, cu implicații majore asupra desfășurării activității economice, astfel că prevederile acestuia necesitau adoptarea sa ca proiect de lege, precedată de o dezbatere publică reală și urmată de o dezbatere în forul legislativ. În acesat mod, prevederile din noul cod ar fi fost aplicate în mod unitar și ar fi duc la o mai buna administrare a procedurilor de insolvență.
„Fără a avea o justificare obiectivă și juridică reală, Guvernul României a decis, în mod iresponsabil, să adopte Codul insolvenței fără a organiza o dezbatere publică reală, în primul rând cu instituțiile ce trebuie să asigure aplicarea corectă, unitară și eficientă a dispozițiilor din Cod, și anume sistemul judiciar și practicienii în insolvență. Întâlnirile organizate la Ministerul Justiției pe tema noului Cod al insolvenței au avut loc în timpul vacanței judecătorești, iar la acestea au participat extrem de puțini judecători specializați în acest domeniu”, au mai arătat reprezentanții UNJR.
Potrivit acestora, în condițiile în care noul Cod al insolvenței va intra în vigoare în termen de 20 de zile, aprofundarea lui de către judecătorii sindici și practicienii în insolvență nu va putea fi făcută în mod temeinic, astfel încât să poată fi asigurată aplicarea lui în mod unitar.
„La fel de grav este și faptul că, încălcând principiul transparenței, Guvernul a adoptat un act normativ într-o formă ce a suferit modificări față de cea inițială ce a fost afișată pe site-ul Ministerului Justiței, creând astfel suspiciuni în legătură cu motivațiile reale ale adoptării acestui act normativ”, se mai arată în comunicatul citat.
UNJR atrage atenția și asupra faptului că o serie de prevederi din noul cod ridică serioase probleme de constituționalitate, amintind în acest sens dispozițiile referitoare la aplicarea actului normativ și pentru procedurile de insolvență deschise anterior.
„În aceste condiții, UNJR solicită Consiliului Superior al Magistraturii să sesizeze Avocatul Poporului în vederea supunerii Codului insolvenței controlului de constituționalitate în fața Curții Constituționale, în principal în privința constituționalității măsurii de adoptare a acestui act normativ prin ordonanță de urgență”, se arată în comunicat.
UNJR mai solicită Consiliului Superior al Magistraturii să sesizeze Parlamentul, pentru ca, în temeiul articolului 76 din Constituție, să fie supusă dezbaterii în Parlament, în procedură de urgență, ordonanța de adoptare a Codului insolvenței.
„De asemenea, solicităm Ministrului Justiției să explice public motivele pentru care a avizat acest act normativ fără a realiza un studiu de impact asupra sistemului judiciar, așa cum se impunea cu necesitate, precum și care sunt măsurile de ordin administrativ și logistic pe care le-a luat pentru a asigura implementarea dispozițiilor din noul cod al insolvenței”, potrivit sursei citate.
UNJR transmite Guvernului că sistemul judiciar nu este un loc pentru „experimente legislative care pot în mod rezonabil produce disfuncționalități majore, având consecințe nefaste directe pentru justițiabili și pentru întreg mediul de afaceri”.
„Ignorarea semnalelor venite din interiorul sistemului judiciar- care e chemat să aplice noile dispoziții legale în pripă și fără a avea timp suficient pentru cunoașterea și aprofundarea lor, este un gest lipsit de responsabilitate”, susțin reprezentanții UNJR.
Pe de altă parte, prim-vicepreședintele PDL Andreea Paul a anunțat că democrat liberalii vor trimite o scrisoare Avocatului Poporului în care vor cere motivat declanșarea controlului de constituționalitate Codului insolvenței, precum și o scrisoare comisarului Vivian Reding „pe tema călușului pus presei”.
Andreea Paul a precizat duminică, într-o conferință de presă, că, în cazul în care Guvernul nu-și va retrage ordonanța de urgență privind Codul insolvenței, atunci PDL va cere dezbaterea de urgență a acesteia în Parlament pentru a corecta „fisurile grave”.
Ea a spus că PDL reclamă șase puncte critice în noul Cod de insolvență, printre care „atacul” împotriva economiei și falimentul forțat al firmelor, neconstituționalitatea deoarece încalcă principiul nediscriminării și accesul la libera informație determinând retragerea forțată a licenței instituțiilor mass-media. PDL consideră că Guvernul încalcă și separația puterilor în stat, pentru că se substituie unei autorități independente care este CNA.
Paul a mai spus că PDL propune ca noul Cod al insolvenței să prevadă explicit ca intrarea în insolvență a companiilor de stat să ducă la scutirea de la plata dărilor către stat echivalentă cu valoarea TVA plătită pentru contractele neonorate la plată firmelor sănătoase.
Noile reguli privind insolvența au fost publicate vineri în Monitorul Oficial, dar sunt valabile din 25 octombrie și vor fi aplicate inclusiv procedurilor aflate în prezent în derulare, cu excepția prevederilor privind insolvența grupului de societăți, unde vor fi aplicate doar cererilor introduse după această dată.
Insolvența debitorului – reprezentând insuficiența fondurilor pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile – se prezumă atunci când acesta nu a plătit datoria față de creditor după 60 de zile de la scadență, nu după 90 zile ca în prezent. În același timp, este menținut articolul care stabilește că insolvența este iminentă atunci când se dovedește că debitorul nu va putea plăti la scadență datoriile exigibile angajate, cu fondurile bănești disponibile la data scadenței.
Ordonanța de Urgență privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență prevede la articolul 81 că: „În cazul în care activitatea debitorului se află sub incidența prevederilor Legii audiovizualului, ca urmare a deschiderii procedurii și până la data confirmării planului de reorganizare se suspendă licența audiovizuală cu începere de la data primirii comunicării de către Consiliul Național al Audiovizualului”.
De asemenea, Ordonanța prevede că „în planul de reorganizare vor fi prevăzute condițiile de exercitare a dreptului de a difuza, într-o zonă determinată, un anume serviciu de programe, condiții ce vor fi supuse aprobării prealabile a Consiliului Național al Audiovizualului”.
Întrebat, vineri, în Prahova, despre Codul insolvenței adoptat de Guvern prin Ordonanța de Urgență, premierul Victor Ponta a răspuns: „Toată lumea trebuie să plătească măcar taxele curente, pentru că este vorba despre angajați”.
Pe de altă parte, președintele PNL, Crin Antonescu, a declarat vineri, într-o conferință de presă, că efectele prevederilor legate de Codul insolvenței vor fi discutate luni la nivelul USL.
