IPP: Peste 17.000 de adulți cu dizabilități, în centre rezidențiale; majoritatea mor acolo

Peste 17.000 de adulți cu dizabilități trăiesc în centre rezidențiale mari, de unde, în contextul îngrijirii improprii unei dezvoltări independente, 67 la sută dintre persoanele din această categorie nu ies până la sfârșitul vieții, conform studiilor, informează IPP.
Potrivit Institutlui pentru Politici Publice (IPP), cea mai recentă evaluare națională arată că statul preferă să finanțeze un tip de asistență pasivă prestată în centre rezidențiale mari în care ajung și până la 350 de beneficiari (de ex. județul Alba – CRRN Galda de Jos, cu 350 beneficiari), în loc să insiste asupra dezvoltării de servicii în comunitate (locuințe protejate – LP, centre de zi, asistență la domiciliu etc.), deși România și-a asumat angajamentul de a asigura un trai independent în comunitate pentru persoanele cu dizabilități, prin ratificarea Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități.
„În mai puțin de jumătate din județele țării (17), persoanele cu dizabilități pot accesa servicii alternative la sistemul rezidențial – de tip locuințe protejate, în restul țării singura soluție pentru persoanele cu dizabilități fiind centrele rezidențiale, care pot ajunge să găzduiască chiar și sute de persoane. Studiile arată că principala cauză de ieșire din sistemul rezidențial este decesul (67% dintre beneficiari)”, se arată într-un comunicatul transmis de IPP marți, de Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități.
Citând rapoartele Centrului de Resurse Juridice (CRJ) de monitorizare neanunțată, IPP semnalează că, în lipsa accesului la justiție al persoanelor instituționalizate, decesele acestora sunt puțin sau deloc investigate de organele judiciare competente, numărul acestora continuând să fie ridicat.
„Deși am adoptat, din 2011, o lege cadru a asistenței sociale, care permite statului să dezvolte sericii în comunitate capabile să încurajeze un tip de viață independent, inclusiv prin intermediul prestatorilor privați, la finalul anului 2012 numai în trei județe s-au încheiat contracte de prestare a serviciilor de către organizații specializate: Alba, Arad și Bihor. Situația este alarmantă în raport cu practicile din toate țările europene în care s-a întâmplat o reformă în acest domeniu, dar nu surprinzătoare în condițiile în care organizațiilor neguvernamentale interesate să contracteze serviciile li se solicită o contribuție chiar și de 50 la sută din costurile aferente. Serviciile comunitare adaptate, inclusiv o locuință în comunitate, nu sunt percepute ca un drept al persoanelor cu dizabilități, așa cum este acest drept consfințit de Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități în art. 19”, se mai arată în comunicat.
IPP susține și că standardele de cost din România nu încurajează dezvoltarea pieței serviciilor alternative de îngrijire în comunitate, acestea fiind gândite pentru a întreține actuala organizare de stat a serviciilor rezidențiale mari.
„Mai grav, pe durata actualului exercițiu financiar din fonduri UE, România a ratat oportunitatea de a finanța proiecte în vederea dezvoltării de servicii alternative în comunitate alocând peste 27,6 milioane de euro pentru reabilitare/modernizare/extindere a centrelor rezidențiale mari. Evaluările IPP arată clar că, în condițiile în care Statul este dispus să plătească numai 1.233 lei pentru acoperirea costurilor asociate traiului pe lună unui beneficiar dintr-o locuință protejată, iar pentru un Centru de Recuperare si Reabilitare Neuropsihiatrica plătește 2.180,3 lei, în România scopul acestor politici publice nu este asigurarea unui trai în comunitate pentru persoanele cu dizabilități, ci întreținerea unui sistem de stat bazat pe instituționalizare și care încalcă flagrant dreptul la viața independentă al persoanei cu dizabilități”, susține IPP.
Astfel, în cazul unui Centru de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică, costurile medii variază de la 3.985 lei/beneficiar/lună la Sectorul 1 până la 1.426 lei în județul Alba. În ce privește o locuință protejată, DGASPC Galați alocă 4.513 lei/beneficiar/lună, spre deosebire de județul Bihor, cu 1.179 lei.
În acest context, IPP solicită Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Autorității de Management pentru Programul Operațional Regional și Ministerului Fondurilor Europene să canalizeze fondurile structurale din următorul exercițiu financiar al UE 2014 – 2020 către dezvoltarea de servicii în comunitate închizând gradual centrele rezidențiale.