Inundațiile produc și daune psihice, nu doar materiale (II)

Psihologii și asistenții sociali implicați în asistența și consilierea copiilor victime ale inundațiilor din județul Suceava au identificat câteva manifestări traumatizante strict legate de evenimentele prin care au trecut aceștia în acele momente nefericite.
Primul lucru pe care îl relatează copiii în ședințele de consiliere este faptul că la orice picătură de ploaie, tunet sau fulger retrăiesc sentimentele negative din momentul inundațiilor. Acestea s-au înscris adânc în sufletul lor și nici un fel de explicație pe care încearcă părinții sau apropiații să o ofere nu reușește să le scoată din memoria afectivă. O altă manifestare, tot ca efect direct al inundațiilor, o reprezintă visele, coșmarurile nocturne, cu retrăiri și amplificări ale scenelor prin care au trecut.
Ambele manifestări traumatizante își vor pierde în timp din intensitate, dar ele vor rămâne totuși imprimate în memoria și subconștientul copilului /viitorului adult, influențându-i viața și sănătatea mintală.
Rolul familiei și comunității în îndepărtarea efectelor psihologice negative asupra copiilor
Chiar dacă Direcția de Protecția Copilului a inclus copiii victime ale inundațiilor într-un program de asistență și consiliere în scopul înlăturării efectelor psihologice negative, rolul esențial îl au în continuare familia și comunitatea. Sunt lăudabile și inițiativele unor instituții și fundații prin care mulți copii au beneficiat de excursii și tabere. Rolul acestora este pe lângă acela de a îndepărta pentru o perioadă copilul de mediul care i-a produs trauma și acela de a-i reechilibra balanța psiho-afectivă, de a-l ajuta să-și schimbe stare emoțională negativă dobândită cu una pozitivă. Depresia post-eveniment poate fi îndepărtată și prin crearea unui climat familial armonios, prin recompensarea suplimentară a copilului.
Teama copilului de o repetare a evenimentului poate fi diminuată și prin explicațiile pe care părinții le pot oferi (raționalizare), anume că aceste evenimente se produc, statistic vorbind, o dată la câteva zeci de ani, iar probabilitatea repetării este destul de mică. Totuși, dacă ar fi să se repete curând cel mai probabil va avea loc în alte zone. Este recomandat ca părinții, rudele, comunitatea să evite să transfere dificultățile și efectele inundațiilor asupra copiilor sau să dea evenimentelor naturale semnificații mistice, catastrofice, înspăimântând copiii. Este preferabil ca aceștia să fie, pe cât posibil, protejați material și moral.
În esență, scopul intervenției, atât al specialiștilor cât și al comunității /părinților, este acela de a abate copilul treptat de la subiectul inundații și a-l canaliza spre activități ludice, școlare sau gospodărești, de a fi ajutat să viseze, să gândească pozitiv, să-și facă planuri de viitor și să vadă cu precădere partea pozitivă a lucrurilor și evenimentelor : dificultățile și experiențele nefericite, dacă sunt decupate de contextul lor tragic, mistic și negativ, îi întăresc pe copii și-i pregătesc pentru viața socială adultă.
Psiholog Petru ȘTEFĂROI,
Direcția de Asistență Socială
și Protecția Copilului Suceava)