Guvernul a finalizat ancheta în cazul Sterling și a decis să sesizeze Parchetul asupra raportului, care arată că înțelegerea cu firma canadiană a fost prelungită pentru a evita licitațiile și îi indică drept responsabili pe foștii șefi ANRM, fostul șef al SGG și un fost secretar de stat din Finanțe.
„Controlul a evidențiat modificări aduse contractului inițial prin acte adiționale semnate de Agenția Națională de Resurse Minerale (ANRM), prin președintele Mihail Ianăș (actul adițional 1-7), prin președintele Maria Iuliana Stratulat (actul adițional 8-10) și prin președintele Bogdan Găbudeanu (actul adițional 11), care privesc prelungiri ale duratei contractului, fără verificări ale stadiului îndeplinirii faptice a obligațiilor asumate, pentru a se evita rezilierea și realizarea de licitații. Verificările au relevat și modificări ale partenerilor de contract și nerespectări ale legislației în vigoare legat de atribuirea de contracte și de adoptarea actelor normative de către Guvernul Tăriceanu”, au declarat agenției MEDIAFAX surse oficiale, care citează raportul redactat de Corpul de Control.
Potrivit acestora, actul adițional 11 la contract, care acordă Sterling drept de exploatare petrolieră, nu doar de explorare, a fost semnat de compania canadiană și de ANRM cu un an și 3 luni înainte de a se repune în Guvern în vederea aprobării prin hotarâre.
Ianăș a condus Agenția Națională de Resurse Minerale în intervalul 1996-2000 și a fost înlocuit în funcție de către Maria Stratulat, care a gestionat activitatea ANRM până în 2005.
Bogdan Găbudeanu s-a aflat la șefia ANRM în perioada 2006-2009.
„Persoanele responsabile sunt indicate a fi, pe diferite aspecte, cei trei foști președinți ai ANRM, fostul șef al Secretariatului General al Guvernului Gabriel Berca, pentru modul în care actul adițional a fost introdus și aprobat în ședința Guvernului, și un fost secretar de stat de la Ministerul Finanțelor, Cătălin Doică, pentru cum s-a semnat de către reprezentantul Ministerului Finanțelor fără să aibă delegare de competențe”, au arătat sursele citând din raportul de control.
Concluziile raportului în cazul Sterling arată că înțelegerea cu compania canadiană a fost una de tip PSA (Production Sharing Agreement), prin care statul angajează un investitor să execute anumite lucrări în favoarea statului, pe riscul și pe cheltuiala contractorului.
Termenul de explorare a fost prelungit succesiv, deoarece împlinirea acestuia permitea rezilierea contractului dacă o descoperire comercială nu intervenea până la împlinirea acestuia. Prima prelungire a termenului a avut loc cu patru luni înainte de împlinirea termenului inițial de exploatare, de cinci ani.
„Contractul inițial se referea numai la țiței brut, urmând ca eventualele descoperiri de gaze neasociate să conducă la negocieri separate. Ulterior și aceste gaze sunt incluse în contract”, au arătat sursele.
Cheltuielile inițiale legate de pregătirea personalului au fost reduse treptat, de la 500.000 dolari la 50.000 dolari, iar o parte dintre aceste cheltuieli au reprezentat costuri legate de participarea unor persoane la diverse manifestari în Statele Unite sau participări ale ANRM la expoziții, potrivit surselor.
Producția de petrol era împărțită, conform contractului, între Rompetrol (45%) și beneficiar (55%), iar în cazul în care se descopereau gaze naturale neasociate, părțile urmau să discute pentru dezvoltarea, prelucrarea, transportarea, utilizarea, dispunerea de aceste gaze sau vânzarea lor, împărțirea producției, termenii fiscali, durata dezvoltării și producției, precum și alți termeni importanți.
Perimetrele de explorare au fost reduse succesiv, fiind abandonate anumite suprafețe, iar actele adiționale au avut caracter nesecret, cu excepția actului adițional 11.
În actul adițional 10 este menționată disputa dintre România și Ucraina cu privire la delimitarea platoului continental al Mării Negre, prin acesta convenindu-se la suspendarea perioadei inițiale de exploatare începând cu 15 decembrie 2003, care expira la 30 septembrie 2004.
„Durata acordului petrolier și perioada inițială de explorare sunt mai mari decât cele ale contractului inițial, iar actul adițional 11 modifica natura contractului inițial, din PSA în acord de concesiune”, au afirmat sursele citate.
Ancheta Guvernului a mai relevat că modul de împărțire a producției era stabilit în mod diferit prin contractul inițial din 1992, actul adițional 1 și acordul petrolier, ceea ce duce la un impact economic diferit al rezultatelor producției între Rompetrol /ANRM/buget de stat, pe de-o parte, și beneficiar/Sterling, pe de altă parte.
„Raportul Corpului de Control al primului-ministru va fi înaintat Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casație și Justiție”, au mai arătat sursele citate.
Curtea Internațională de Justiție de la Haga a recunoscut, la începutul anului, jurisdicția și drepturile suverane ale României pentru o suprafață de platou continental și zonă economică exclusivă de 9.700 de kmp, adică 79,34% din zona în dispută cu Ucraina.
Decizia Curții a deschis discuția despre exploatarea zăcămintelor de hidrocarburi, în acest context, revenind în atenția presei o hotărâre a Guvernului Tăriceanu, de la sfârșitul mandatului, care face referire la concesiunea unor perimetre din Marea Neagră către firma Sterling Resources.
Hotărârea 1446 a fost adoptată în 12 noiembrie 2008 și este un act adițional (actul adițional 11) la contractul de exploatare și împărțire a producției pentru perimetrele XIII Pelican și XV Midia, încheiat între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent și Sterling Resources Ltd., în calitate de concesionar.
Documentul publicat în Monitorul Oficial este contrasemnat de șeful Cancelariei premierului din acea perioadă Dorin Marian, președintele ANRM Bogdan Găbudeanu, ministrul Mediului Attila Korodi și de Cătălin Doică, secretar de stat la fostul Minister al Economiei și Finanțelor.
Premierul Emil Boc a arătat, în luna februarie, că textul contractului aprobat de fostul Guvern prevede că în porțiunile din cadrul perimetrelor XIII Pelican și XV Midia, situate în zona platoului continental al Mării Negre aflat în curs de delimitare între România și Ucraina, titularul, respectiv Sterling Resources, va executa doar operațiuni petroliere de explorare până la data hotărârii finale și irevocabile a Curții Internaționale de Justiție de la Haga. După pronunțarea definitivă și irevocabilă a deciziei CIJ Sterling Resources are dreptul de a executa operațiuni petroliere de exploatare.
Plenul Camerei Deputaților discută, luni, raportul comisiei parlamentare de anchetă în cazul Sterling.
