Guvernul a revizuit cu peste un punct procentual prognoza de creștere economică pentru următorii ani, anticipând și creșterea considerabilă a deficitului comercial în 2012, dar și o tendință de apreciere în termeni reali a monedei naționale în raport cu euro, bazată însă pe creșterea productivității
Țintele de creștere economică au fost revizuite prin noul Program de convergență aprobat, miercuri, de Guvern, comparativ cu programul aprobat anul trecut, când creșterea economică depășea patru procente.
Programul de convergență al României este revizuit anual și transmis la Bruxelles după aprobarea de către Guvern.
Noul program de convergență pentru următorii ani, obținut de MEDIAFAX, prevede ținte mai mici ale avansului PIB, care nu mai ating cifra de patru procente, ca în precedenta prognoză.
„Având în vedere pierderea de viteză a potențialului de creștere economică, pe termen mediu, respectiv perioada 2013-2015, scenariul de prognoză prevede accelerarea creșterii economice cu ritmuri între 3-4%, mai reduse decât în varianta precedentă a Programului de Convergență. Scenariul se bazează pe îmbunătățirea activității în toate sectoarele economiei, în special în ramurile industriale cu potențial ridicat de export, precum și în sectorul construcțiilor care poate fructifica necesarul de infrastructură existent în toate domeniile”, se arată în document.
Astfel, pentru anul viitor, creșterea economică este estimată la 3,1% față de 4,5% în vechiul program, în timp ce pentru 2014 este prognozat un avans PIB de 3,6% comparativ cu 4,7% anticipat în urmă cu un an.
Pentru 2015, estimarea Guvernului este pentru o creștere economică de 3,9%.
Pentru acest an, ținta a fost deja revizuită, de la 4% la 1,7%.
„Cererea internă va fi motorul acestei evoluții, cu ritmuri de creștere a formării brute de capital fix de peste 7%, până la 7,8% în 2015. În timp ce cheltuielile consumului privat se vor majora cu ritmuri în jur de 3,5%, în condițiile creșterii veniturilor disponibile și a încrederii în climatul economic, cheltuielile cu consumul guvernamental vor înregistra dinamici pozitive, care vor asigura totuși reducerea ponderii lor în produsul intern brut și îmbunătățirea eficienței cheltuielilor bugetare”, apreciază Guvernul.
În același timp, exporturile și importurile de bunuri și servicii se vor menține la niveluri ridicate, exportul net înregistrând contribuții negative la creșterea reală a produsului intern brut.
„După ce în anul 2011 ritmul de creștere al exporturilor a fost net superior celui aferent importurilor, pentru 2012 se estimează o încetinire a ritmului de creștere al exporturilor până la 7,4% și al importurilor, dar într-o mai mică măsură, până la 11,1%, conducând astfel la majorarea considerabilă a deficitului comercial și implicit a deficitului de cont curent”, se arată în document.
Luând în considerare evoluția economiei mondiale, pentru perioada 2013-2015 sunt estimate creșteri medii anuale ale exporturilor de bunuri cu 11,2% și de importuri cu 11,8%.
Nivelul deficitului de cont curent se va menține la o valoare cuprinsă între 7,8-8,7 miliarde euro, cu o pondere a acestuia în PIB de 5,2% în 2013 și 5% 2015, acoperit aproape în întregime prin surse autonome negeneratoare de dobândă pe întreaga perioadă.
Ponderea deficitului extern în PIB, luând în calcul și contul de capital, se va diminua de la 5,0% la 4,7% în perioada 2013-2015, în condițiile creșterii contribuției contului de capital. Pentru perioada 2013-2015 se prognozează ca valoarea investițiilor străine să se majoreze de la 3,5 miliarde euro la 4,6 miliarde euro.
Pentru perioada 2013-2015, Guvernul apreciază că tendința de reducere a inflației va continua, manifestându-se atât la nivelul inflației anuale, cât și ca medie anuală. Estimările au luat însă în calcul ani agricoli normali și o volatilitate redusă pentru prețul internațional al petrolului.
„Un alt mijloc eficient de ancorare a anticipațiilor inflaționiste va fi revenirea tendinței de apreciere în termeni reali a monedei naționale în raport cu euro. Acest fapt este posibil dacă se are în vedere perspectiva unei creșteri mai accelerate de productivitate în economia românească, față de principalii săi parteneri externi. Impactul cursului de schimb va fi unul modest, manifestat în sensul susținerii procesului de dezinflație. Astfel, s-a luat în calcul o apreciere nominală ușoară a leului față de moneda europeană”, sunt calculele Guvernului.
Autoritățile se așteaptă în același timp ca reducerea graduală a majorării de accize, promovarea unei politici salariale prudente și continuarea reformelor structurale să mențină procesul de dezinflație pe o traiectorie sustenabilă. Astfel, rata inflației urmează să scadă până la nivelul de 2,3% în 2015, cu o medie anuală de 2,5%.
